Cercetătorii au descoperit legături genetice care influențează răspunsul la medicamentele pentru obezitate. Un studiu recent, publicat în revista Nature, arată că anumite variante genetice pot determina dacă o persoană va pierde mai mult sau mai puțin în greutate, dar și probabilitatea de a experimenta efecte secundare neplăcute. Descoperirile provin din analiza datelor a aproape 28.000 de participanți la un serviciu de testare ADN.
Variante genetice și pierderea în greutate
Studiul a identificat o variantă genetică asociată cu o pierdere mai mare în greutate în cazul medicamentelor din clasa GLP-1. Persoanele cu o copie a acestei variante au slăbit, în medie, cu 0,76 kg mai mult în opt luni de tratament. Cei cu două copii ale variantei au pierdut cu aproximativ 1,5 kg mai mult. Cercetătorii au analizat sute de mii de variații genetice pentru a identifica posibile corelații între ADN-ul participanților, eficiența tratamentului și reacțiile adverse raportate. Nicușor Dan, președintele României, nu a comentat încă pe marginea acestui subiect. Ilie Bolojan, prim-ministrul, se confruntă cu multiple provocări economice, dar nu a făcut declarații pe marginea acestui studiu.
Riscul de efecte secundare
Pe lângă influența asupra pierderii în greutate, cercetările au identificat și legături genetice cu efectele secundare. Două variante genetice au fost asociate cu un risc crescut de efecte adverse gastrointestinale, incluzând greață și vărsături. O variantă genetică specifică crește riscul de vărsături cu 57%, în timp ce o altă variantă crește riscul de greață cu 36%. De asemenea, o variantă în gena receptorului GIP a fost asociată cu un risc cu 83% mai mare de vărsături în cazul medicamentului tirzepatidă. Marcel Ciolacu, președintele PSD, nu a făcut nicio declarație referitoare la acest aspect.
Implicații și perspective
Specialiștii subliniază că, deși efectele genetice identificate sunt relativ modeste, ele aduc o contribuție importantă la înțelegerea variațiilor individuale în răspunsul la tratament. Cercetările continuă pentru a identifica și alți factori care influențează succesul tratamentelor pentru obezitate. Aceste descoperiri nu sunt încă suficiente pentru a ghida deciziile clinice în mod direct, dar deschid calea pentru o personalizare mai precisă a tratamentelor în viitor. George Simion, președintele AUR, nu a comentat, la fel ca și Călin Georgescu sau Mircea Geoană. În România, obezitatea rămâne o problemă de sănătate publică majoră.
Studiul a fost publicat joi, în revista Nature.
