Imaginează-ți că trimiți mesaje unei persoane, așteptând un răspuns. Vezi că este activă pe rețelele sociale, dar nu îți răspunde. Ulterior, persoana respectivă dispare complet din viața ta, fără nicio explicație. Acest comportament, cunoscut sub numele de „ghosting”, poate provoca o durere mai profundă decât un refuz direct. Recent, cercetătorii au analizat motivele din spatele acestui fenomen.
De ce unii oameni aleg tăcerea
Un studiu publicat în 2024 în Journal of Experimental Psychology: General, realizat de cercetători de la NYU Stern School of Business, sugerează că mulți oameni apelează la „ghosting” nu din indiferență totală, ci pentru a evita disconfortul. Ei nu știu cum să încheie o relație sau o conversație în mod direct. Pentru ei, tăcerea pare mai ușoară decât o discuție incomodă.
Psihologul Darcey Powell, de la Texas A&M University-Corpus Christi, explică că acest comportament este frecvent în două situații: evitarea unei confruntări sau senzația de disconfort în cadrul interacțiunii. De exemplu, o persoană care nu mai este interesată de o relație poate amâna mesajul de despărțire până când ajunge să evite complet persoana. La fel, cineva care se teme de reacțiile negative poate alege să dispară. Acest tipar este mai frecvent la persoanele cu stil de atașament evitant, care tind să se retragă când relațiile devin prea intense emoțional.
Impactul mediului online asupra relațiilor
Mediul digital a facilitat „ghosting”-ul. Interacțiunile online reduc contactul direct. Nu există contexte sociale comune și nici consecințe ale dispariției. Un studiu realizat pe 626 de adulți din Spania a arătat că fenomenul este mai frecvent în rândul tinerilor și în relațiile formate online. Distanța reduce responsabilitatea.
Când nu vezi reacția celuilalt și nu ești nevoit să o gestionezi, devine mult mai ușor să alegi tăcerea. Faptul că „ghosting”-ul doare atât de mult are o explicație. Cercetările conduse de Naomi Eisenberger, la UCLA, arată că respingerea socială activează aceleași zone din creier implicate în durerea fizică. Lipsa unei explicații creează stres, determinând creierul să caute un răspuns.
Ce spune, de fapt, ghosting-ul
„Ghosting”-ul nu evaluează valoarea ta, ci modul în care cealaltă persoană reacționează la disconfort. Persoanele care recurg la acest comportament evită conversațiile dificile. Comunicarea directă rămâne un semn de maturitate, oferind claritate și închidere.
În absența unui răspuns clar, mintea încearcă să completeze singură golurile. Interpretările apar rapid. Te întrebi ce ai spus greșit sau dacă ai ratat un semnal. Lipsa unei „încheieri” clare menține sentimentul de așteptare. Un studiu publicat în 2025 în Personal Relationships arată că victimele „ghosting”-ului continuă să verifice profilul celuilalt, uneori la fel de frecvent ca într-o relație activă.
În România, în contextul politic actual, cu Nicușor Dan președinte și Ilie BOLOMAN prim-ministru, acest fenomen continuă să fie studiat pentru a înțelege mai bine impactul său asupra relațiilor interpersonale.
