Scandalul legat de adăposturile pentru câini fără stăpân, precum cele din Suraia sau Uzunu, a expus deficiențe sistemice în gestionarea animalelor de companie de către autoritățile locale din România. În centrul acestor probleme se află externalizarea serviciilor de gestionare a câinilor către operatori privați, fără verificări adecvate și controale constante, fapt care a permis apariția unor practici discutabile și, în unele cazuri, violente. Recent, Buletin de București a dezvăluit că șapte primării din Ilfov au virat fonduri către adăpostul „Arca lui Noe”, din Suraia, pentru a elimina câinii de pe domeniul public, fără transparență și fără a asigura controlul calității serviciilor oferite.
Gestionarea câinilor fără stăpân, o problemă de aplicare a legii
Cătălina Trănescu, directoarea ASPA București, afirmă că problema nu ține de lipsa legislației, ci de modul în care aceasta este pusă în aplicare. Fără controale reale în teren, sistemul devine vulnerabil, iar autoritățile locale adoptă practici care pot aduce în discuție respectarea standardelor de bunăstare animală. Conform ordonanței de urgență 155/2001, fiecare primărie are obligația de a organiza servicii pentru gestionarea câinilor fără stăpân, fie în mod direct, fie delegat, dar în practică, verificările sunt insuficiente sau inexistente.
De exemplu, cazurile de la Suraia au scos în evidență nu doar tratamentele inumane aplicate câinilor, ci și un mecanism legal care permite eutanasierea animalelor după o anumită perioadă de timp, în condițiile legii. Totuși, lipsa unui control riguros face ca unele primării să recurgă la încheierea de contracte contestabile cu operatori privați, fără indicatori clari de performanță, ceea ce poate duce la abuzuri și la nereușite în abordarea problemei câinilor de pe stradă.
Riscurile externalizării și efectele practici actuale
Contractele pentru gestionarea câinilor sunt tratate, uneori, ca simple formalități. În lipsa unor verificări periodice, responsabilitatea devine sporadică, iar sistemul devine vulnerabil. Potrivit legislației, eutanasierea câinilor fără stăpân este permisă, dar doar pentru câinii din adăposturile publice, gestionate de autorități. În practică, însă, de multe ori această măsură se aplică și în cazul adăposturilor private, fără a exista o reglementare clară în privința termenului de timp sau a condițiilor.
Legea le permite gestionarea câinilor după 14 zile, dar această prevedere, în anumite cazuri, ajunge să fie folosită ca un pretext pentru eliminare rapidă. Costurile de gestionare ale adăposturilor private pot ajunge și la 2.000 de lei per câine, însă acestea nu vizează salvarea animalelor, ci doar capturarea și posibil, eutanasierea lor. În timp ce ASPA gestionează o situație transparentă, cu cifre clare referitoare la câinii care intră, sunt adoptați sau eutanasiați, operatorii privați nu dispun de aceași indicatori și, deseori, nu urmăresc recuperarea animalelor.
Unul dintre aspectele critice ale practicilor actuale este numărul mare de câini eutanasiați și numărul redus de adopții. În multe adăposturi, câinii mor formați prin eutanasiere la termen, doar pe motive medicale, sau după expirarea termenului de 14 zile, chiar dacă există spațiu și resurse pentru menținerea lor. Aceasta reflectă, de fapt, o gestionare bazată pe eliminare, mai degrabă decât pe socializare și integrare a animalelor în familii.
De asemenea, salvgardarea câinilor prin sterilizare și programe educaționale nu sunt suficiente pentru a schimba paradigma. În cazul proiectului legislativ aflat în dezbatere în Parlament, se propune înlocuirea eutanasierii la termen cu programe de sterilizare în masă, ca metodă prioritizată pentru controlul populației canine.
Pe piața serviciilor, diferențele de cost sunt semnificative. La ASPA, gestionarea unui câine costă în medie 450 de lei pe lună și include o serie de servicii pentru recuperarea și adopția animalului. În schimb, operatorii privați practică tarife de până la 2.000 de lei, însă focusul este pe capturare și eliminare, fără un parcurs pentru salvarea animalelor.
Fapt concret, în 2025, au fost capturate 2.411 de câini de către ASPA, iar 2.047 au fost adoptați, în timp ce doar patru au fost eutanasiați din motive medicale. Aceste cifre demonstrează efortul pentru păstrarea vieții animalelor, diferențiat de abordarea profitabilă a operatorilor privați, pentru care managementul animalelor nu are ca scop reintegrarea, ci eliminarea rapidă a acestora.
Noul proiect legislativ în dezbatere în Parlament urmărește înlocuirea legislației actuale privind eutanasia și încurajează programele de sterilizare, dar până la adoptare, practici precum eutanasia la termen continuă să fie larg răspândite, uneori chiar și în adăposturi private, fără o reglementare clară și monitorizare eficientă.
