Negocierile dintre Statele Unite ale Americii și Iran s-au încheiat fără un acord la Islamabad, duminică dimineața, în ciuda eforturilor depuse de ambele părți. Discuțiile, care au durat peste 20 de ore, s-au blocat în special din cauza a trei teme majore, conform The New York Times. Vicepreședintele american, JD Vance, a afirmat că Statele Unite au făcut „cea mai bună ofertă finală”, dar Iranul nu a acceptat-o.
Negocieri maraton, rezultate minime
Întâlnirea, care a avut loc la Hotelul Serena din Islamabad, a fost un test important al diplomației dintre cele două țări. Deși nu s-a ajuns la un acord, simplul fapt că a avut loc o astfel de întâlnire a fost considerat un pas important. Cu doar șase săptămâni în urmă, perspectivele unor negocieri pașnice păreau nule, mai ales după uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-un atac aerian atribuit Israelului și Statelor Unite. La acea vreme, oficialii iranieni juraseră răzbunare.
Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful Parlamentului Iranului, a condus delegația iraniană la discuții, participând la o întâlnire directă cu JD Vance. Cei doi au dat mâna, iar discuțiile au fost descrise ca fiind cordiale, dar fără un progres concret. Întâlnirea a reprezentat cea mai înaltă ocazie de dialog direct între reprezentanții celor două țări de la întreruperea relațiilor diplomatice în 1979, în urma Revoluției Islamice.
Puncte nevralgice: strâmtoarea, uraniul și fondurile
Potrivit unor surse iraniene familiarizate cu discuțiile, trei probleme majore au împiedicat încheierea unui acord. În primul rând, redeschiderea Strâmtorii Ormuz a fost o condiție impusă de Statele Unite pentru a permite din nou liber accesul la navigare. Iranul, însă, a refuzat să renunțe la influența sa asupra acestei rute strategice, insistând că o va face doar în urma unui acord de pace final.nnÎn al doilea rând, soarta celor peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit a fost un alt punct de dispută major. Statele Unite au cerut Iranului să predea sau să vândă întregul stoc de uraniu îmbogățit. Iranul a venit cu o contrapropunere, dar cele două părți nu au reușit să ajungă la un compromis.
O a treia problemă a fost legată de cererea Iranului ca aproximativ 27 de miliarde de dolari din venituri petroliere, blocate în mai multe țări, să fie eliberate. Iranul a solicitat de asemenea compensații pentru daunele provocate în urma atacurilor aeriene. Statele Unite au respins aceste cereri.
Un dialog istoric, cu rezultate limitate
Mehdi Rahmati, analist din Teheran, a subliniat că „atunci când două echipe serioase, care intenționează să încheie o înțelegere, vin la masa negocierilor, trebuie să fie o situație în care ambele câștigă”. Afirmația sa scoate în evidență importanța compromisului în aceste discuții.nnVali Nasr, profesor și expert în Iran la Universitatea Johns Hopkins, a descris discuțiile ca fiind „cele mai serioase și susținute discuții directe dintre SUA și Iran”. Acesta a mai adăugat că ele reflectă voința ambelor părți de a pune capăt conflictului.
În ciuda eșecului, discuțiile au demonstrat o dorință de a reduce tensiunile. Următorul pas în acest proces este încă incert.
