Inteligența artificială nu va elimina toate locurile de muncă, ci va recalibra fundamental modul în care economia funcționează, afectând mai ales infrastructura fizică și serviciile conexe. În timp ce dezbaterile publice se concentrează pe scenarii SF în care joburile dispar aproape complet, realitatea se îndreaptă spre o consecință mai pragmatică: creșterea dramatică a cererii pentru specialiști în construcții, energie și mentenanță. La Davos, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a atras atenția că boom-ul AI nu înseamnă doar software și aplicații, ci implică o extindere masivă a infrastructurii fizice, de la centre de date și fabrici de cipuri, la rețele electrice și sisteme de răcire.
Expansiunea tehnologică presupune construcția unor „straturi de jos” solide pentru ca AI la scară largă să devină posibilă. Huang vede o analogie clară: dacă vrei să rulezi modele AI complexe, ai nevoie de hardware performant, energie stabilă și sisteme de infrastructură durabile, toate acestea fiind strâns legate de meserii precum electricieni, instalaționiști sau sudori. Investițiile în astfel de domenii nu sunt de domeniul science-fiction, ci o necesitate iminentă pentru realizarea unor proiecte de miliarde de euro, cum sunt fabricile de cipuri, unde alimentele energetice și controlul mediului sunt critice.
De fapt, această evoluție ar putea duce la o redistribuire a valorii în economie, nu la dispariția joburilor. În discuțiile de la Davos, Huang a explicat modelul AI ca fiind un „tort” format din cinci straturi: aplicații, modele, cloud, cipuri și energie. Secretul succesului vine din adoptarea noilor tehnologii în industrii precum sănătatea, manufactura sau finanțele, însă pentru a ajunge acolo, trebuie mai întâi construite fundațiile solide: infrastructură, centre de calcul și rețele de energie. În acest context, meseriile tradiționale din domeniul construcțiilor și mentenanței sunt din nou în zona de interes, fiind cheie pentru susținerea întregii tehnologii.
Ce înseamnă această schimbare pentru piața muncii? Nu dispar toate locurile de muncă, ci se modifică natura și modul de lucru al acestora. Huang invocă exemplul radiologiei, unde AI-ul nu înlocuiește radiologii, ci le amplifică productivitatea, permițându-le să analizeze mai multe imagini și să devină mai specializați. În plus, această evoluție poate duce și la creșterea cererii pentru profesioniști încă dificil de înlocuit, precum tehnicieni de mentenanță sau instalatori, ai căror servicii sunt din ce în ce mai solicitate pentru infrastructura critică. Înregistrează salarii de până la câteva sute de mii de dolari anual, relevând astfel o tendință clară: cererea pentru specialiști calificați devine tot mai acută.
Controversele legate de impactul AI asupra locurilor de muncă nu sunt de ignorat, însă realizările recente arată că tranziția necesită adaptare. Elon Musk a susținut recent că avansurile în AI și robotică ar putea duce la o societate în care abundența de resurse face ca preocupările pentru economie și pensii să devină insesizabile, dar această viziune necesită presupuneri optimiste și echilibrate. În același timp, lideri precum Jamie Dimon avertizează că adoptarea rapidă a noilor tehnologii trebuie gestionată cu prudență pentru a evita dislocări sociale majore.
Pentru Europa și România, implicațiile sunt mai complexe, însă nu lipsite de oportunități. În timp ce marile giganți din tehnologie și finanțe concentrează dezvoltarea infrastructurii AI, statele mai mici trebuie să-și valorifice resursele locale, precum limba și cultura, pentru a construi propriile modele și aplicații. În plus, boomul centrelor de date și proiectele energetice din regiune indică o creștere inevitabilă a cererii pentru meserii tehnice, care, chiar dacă nu pot fi scalate la fel de rapid precum software-ul, oferă stabilitate și potențial de câștig pentru tinerii care aleg să se specializeze în domenii precum electricitate, automatizări sau sudură.
În final, evoluția tehnologică nu distruge, ci configurează un nou peisaj al muncii, în care instalatorul, electricianul sau technicianul devin componente esențiale ale infrastructurii digitale. Progresul nu se măsoară doar în algoritmi avansați, ci și în cabluri trase, clădiri extinse și stații electrice moderne. Iar în această nouă eră, adaptarea și pregătirea profesională în domenii tehnice devin cele mai bune arme pentru a naviga cu succes într-un viitor în continuă schimbare.
