Bucureștiul își ajustează regulamentul financiar în urma referendumului: Bolojan explică planurile pentru bugetul pe 2026
Primăria Capitalei pregătește o reformă majoră privind modul în care sunt repartizate fondurile între primăriile de sector și administrația centrală, în contextul rezultatelor referendumului local de anul acesta. Anunțul a fost făcut de Ilie Bolojan, președintele Consiliuluiul General al Municipiului București, într-o intervenție recentă la postul de televiziune B1TV, unde a explicat planurile pentru bugetul din 2026 și impactul acestora asupra gestionării resurselor financiare ale orașului.
O reformă menită să răspundă voinței cetățenilor
Rezultatele referendumului organizat în cadrul Bucureștiului au consemnat dorința cetățenilor de a avea un control mai mare în repartizarea impozitelor și taxelor locale. În context, Bolojan a precizat: „De anul viitor, ar trebui să intre o formulă prin care, începând din 2026, veniturile către primării vor fi împărțite de către Consiliul General al Municipiului București. Anul acesta, însă, e dificil de implementat, pentru că repartiția acestor impozite s-a făcut după regulile vechi, iar după doar două luni și jumătate de la începutul anului, schimbarea regulilor în timp ce jocul este deja în desfășurare devine aproape imposibilă.”
Măsura propusă vizează atât respectarea referendumului, cât și stabilitatea procesului bugetar. „Anul acesta, regula veche a repartizării fondurilor a fost deja aplicată, dar începând cu 2026, ne propunem să introducem o nouă metodologie de alocare a resurselor, mai echitabilă și mai transparentă”, a adăugat Bolojan. Aceasta va asigura o perioadă de tranziție adaptată, oferind primăriilor și consilierilor timp să se adapteze noilor reguli.
Impactul asupra serviciilor publice și colaborarea între autorități
O altă prioritate a reformei vizează eficientizarea serviciilor publice esențiale pentru bucureșteni. Premierul a subliniat că pentru o gestionare cât mai performantă a Capitalei, este imperativ să fie stabilite reguli clare și să fie intensivă colaborarea între Primăria Generală și primăriile de sector, dar și între consilierii locali. „Trebuie să ajungem la niște situații raționale. În prezent, avem probleme grave, precum datoriile uriașe ale serviciului de transport și ale sistemului de termoficare, care pun în pericol continuitatea serviciilor fundamentale și bunăstarea locuitorilor.”
Bolojan a explicat că dizolvarea acestui blocaj ar putea fi realizată numai printr-un sistem de distribuție a fondurilor care să asigure o finanțare echitabilă și predictibilă. „În situația actuală, unele servicii, precum transportul și termoficarea, sunt grav afectate din cauza lipsei fondurilor sau a subvențiilor insuficiente. Mai mult, aceste probleme cauzează o scară largă de nemulțumiri și chiar disfuncționalități în viața de zi cu zi a bucureștenilor.”
De asemenea, șeful Consiliului General a pledat pentru o coordonare mai eficientă între toate nivelurile de guvernare locale, astfel încât să se evite situații în care anumite servicii fundamentale nu pot fi asigurate în condiții decente, din cauza lipsei resurselor sau a unui pact de colaborare slab între instituții. „Trebuie să evităm ca orașul să ajungă în situația în care cetățenii să nu beneficieze, efectiv, de servicii de bază – de la transport până la încălzire – din cauza unor dezechilibre în repartizarea veniturilor.”
Perspective viitoare: o reformă în pas mic, dar sigur
Inițiativa de modificare a regulamentului de repartizare a fondurilor, exprimată prin referendum, a fost primită cu optimism de autoritățile locale și reprezentanții administrației centrale. Aceștia speră că noile reguli vor duce la o mai mare transparență și echitate în gestionarea resurselor, precum și la o mai bună colaborare între părțile implicate.
Pentru București, aceste schimbări reprezintă un pas important spre o guvernare mai corectă, în condițiile în care problemele cronice ale sistemului de transport, ale termoficării și ale altor servicii publice rămân o prioritate de natură să influențeze viața de zi cu zi a milioane de locuitori.
În următoarele luni, planurile pentru implementarea acestor reforme vor fi detaliate și adaptate la realitatea politică și administrativă a orașului, iar experții așteaptă cu interes evoluția procesului. În timp ce discuțiile se intensifică, un lucru pare clar: Bucureștiul se află pe drumul unei mutări gestionare mai echitabile și eficiente a resurselor, în sprijinul unui oraș mai funcțional și mai orientat către nevoile cetățenilor săi.
