România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește nivelul datoriei publice, un fapt care a trezit îngrijorări în rândul economiștilor și al politicii guvernamentale, însă oficialii afirmă că acest lucru nu trebuie interpretat automat ca un semn de criză. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost cel care a clarificat această situație, subliniind că majorarea pragului nu indică nimic dramatic, ci reprezintă, mai degrabă, rezultatul unor decizii din trecut, care au dus la creșterea semnificativă a deficitelor bugetare.
Datoria publică, un indicator vechi și complex
De-a lungul anilor, datoria publică a României a fost mereu un subiect sensibil, influențat atât de contextul economic internațional, cât și de managementul intern. Depășirea pragului de 60% din PIB, după cum a explicat oficialul, derivă dintr-o serie de decizii anterioare, în special din perioadele cu deficit bugetar major și necesitatea împrumuturilor pentru acoperirea acestor deficite. În ultimii ani, guvernele au avut diferite abordări pentru a menține finanțele în liman, însă criza pandemică și războiul din Ucraina au generat un cost suplimentar pentru economie, punând presiune pe procesele fiscale și bugetare.
Ce înseamnă pragul de 60% și dacă este periculos
Potrivit Ministerului Finanțelor, pragul de 60% a fost introdus ca un indicator european și național, pentru a monitoriza sustenabilitatea datoriei publice. “Depășirea pragului nu înseamnă o criză, ci un efect al deciziilor din trecut”, a precizat Nazare, adăugând că această rată nu trebuie interpretată în mod simplist. În fapt, România are în continuare un grad de îndatorare sub media europeană, fiind privită ca o țară cu un nivel de datoria relativ controlat, însă cu nevoie de gestionare responsabilă a finanțelor publice pentru a evita escalescări viitoare.
Contextul economic actual și percepția publică
România, ca multe alte țări din Uniunea Europeană, se află într-un proces de ajustare fiscală și de echilibrare a cheltuielilor publice după criza COVID-19 și urmările războiului. Recent, guvernul a anunțat măsuri de consolidare fiscală, dar și planuri pentru investiții menite să stimuleze creșterea economică. În această perioadă, cetățenii și investitorii se întreabă dacă această creștere a datoriei publice va pune în pericol stabilitatea financiară a țării.
Specialiștii atrag atenția că un prag de 60% nu trebuie să fie văzut ca un indicator de alarmă în lipsa unei politici fiscale prudente și a controlului asupra cheltuielilor. În plus, economia românească a dovedit în ultimii ani o reziliență moderată, fără semne de instabilitate fiscală, chiar dacă nivelul datoriei a crescut peste anumite limite.
Perspectivele viitoare și controlul fiscal
Ministrul Nazare a subliniat că actuala situație necesită o gestionare prudentă și echilibrată, pentru a evita scăpările din control. În timp ce datoria publică e parte integrantă a procesului de dezvoltare economică, soluția nu constă în evitarea achitării unor datorii, ci în folosirea responsabilă a resurselor și în planificarea pe termen lung. În acest sens, se urmărește inițierea unor reforme fiscale și a unor măsuri de reducere a dependenței de împrumuturi, pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
Teritoriul României rămâne expus riscurilor economice globale, iar guvernul susține că va ajusta politicile fiscale în funcție de evoluțiile pieței. În timp ce datoria a trecut de bariera de 60%, autoritățile transmit că situația este gestionabilă, cu condiția ca politicile fiscale și fiscale publice să fie urmate cu responsabilitate. În fața unor provocări precum inflația crescută și volatilitatea piețelor, mesajul oficialilor este clar: pragul nu trebuie confundat cu un semnal de alarmă, ci cu un indicator ce necesită o gestionare atentă, pe termen lung.
