Un tablou sumbru a fost prezentat recent de două rapoarte naționale realizate de UNICEF în colaborare cu compania BRIO, relevând situația alarmantă a nivelului de competențe digitale și alfabetizare științifică în rândul copiilor și tinerilor din România. Datele indică, printre altele, că doar 0,2% dintre elevi au rezultate înalte în domeniul competențelor digitale, în timp ce 43% se află sub nivelul literației științifice. Aceste.clear dese probleme vechi, despre care specialiștii avertizează de multă vreme, continuă să pună umbră asupra perspectivei de dezvoltare a țării.
Un procent infim cu abilități digitale avansate
Rezultatele studiilor indică o criză acută în zona competențelor digitale. În cazul unui societăți în continuă digitalizare, numărul de elevi care ating un nivel avansat în utilizarea tehnologiei este de-a dreptul îngrijorător. Doar extrem de puțini elevi pot considera că posedă abilități solide în utilizarea tool-urilor digitale, competențe esențiale pentru orice domeniu de muncă în era modernă. Specialistul în educație și cercetătorul Daniel David subliniază că aceste disfuncții „afectează societatea în esența ei”, făcând trimitere la impactul pe termen lung asupra competitivității și inovației pe plan național.
Apariția unui pericol latent: analfabetismul funcțional
CealaltăComponentă a crizei identificată în rapoarte ține de literația științifică, un indicator critic al nivelului de înțelegere și analiză a informațiilor. Ponderea elevilor care se află sub nivelul de literație științifică atinge 43%, o proporție semnificativă, ce reflecționează dificultăți majore în înțelegerea fundamentelor științei și a tehnologiei. Consecințele acestei situații sunt multiple și grave, de la incapacitatea de a face alegeri informate până la vulnerabilități în fața dezinformării și manipulării.
Ce înseamnă pentru viitorul societății românești?
Această stare de fapt nu reprezintă un fenomen izolat, ci o consecință a unor probleme sistemice din domeniul educației și al politicilor publice. România, ca și alte țări din regiune, se confruntă cu provocări serioase în modernizarea cadrului educațional. Infrastructura insuficient dezvoltată, lipsa resurselor și a formării adecvate a cadrului didactic sunt doar câteva dintre obstacolele care stau în calea unui progres real.
Experții trag un semnal de alarmă asupra faptului că, dacă situația nu se va corecta, va fi tot mai dificil ca tinerii să se integreze eficient pe piața muncii globale sau să participe activ în societate. Daniel David menționează clar: „problema analfabetismului funcțional nu e nouă, dar disfuncțiile observed în aceste rapoarte sunt un semnal de alarmă pentru toți factorii decizionali”.
Perspective și pași către soluții
În aceste condiții, specialiștii recomandă o revizuire urgentă a strategiei naționale de educație, cu accent pe dezvoltarea competențelor digitale și alfabetizării științifice. Modernizarea curriculei, formarea continuă a profesorilor și investițiile în infrastructură sunt pași esențiali pentru a îmbunătăți aceste rezultate.
Ultimele studii arată că există o conștientizare crescută asupra gravității situației, iar cadrul decizional recunoaște necesitatea implementării unor măsuri clare pentru reformarea sistemului de educație. Timpul va demonstra dacă aceste planuri se vor materializa sau dacă România va continua să rămână în coada clasamentelor europene în ceea ce privește competențele digitale și alfabetizarea științifică a tinerilor săi.
