Aplicațiile anti-americane capătă un nou suflu în Europa în fața tensiunilor geopolitice și a campaniilor de boicot, dar impactul real asupra economiei Statelor Unite rămâne redus. În ultimul timp, o serie de aplicații create pentru a ajuta consumatorii europeni să evite produsele provenite din Statele Unite au cunoscut o creștere semnificativă în popularitate, marcând o manifestare subtilă, dar totodată simbolică, de protest naționalist. Cea mai notorietate dintre acestea, „Made O’Meter”, a atins apogeul la sfârșitul lunii ianuarie, chiar în timpul unor tensiuni diplomatice între Europa și Statele Unite, adunând în doar trei zile peste 30.000 de descărcări.
Aplicația ca instrument de boicot digital
Dezvoltată de Ian Rosenfeld, un specialist în marketing digital stabilit în Copenhaga, „Made O’Meter” permite utilizatorilor să scaneze produsele alimentare și de consum pentru a afla dacă acestea provin din companii americane. În plus, aplicația oferă sugestii de alternative europene, în încercarea de a promova consumul de produse locale și de a limita influența companiilor din SUA. Cea mai recentă versiune folosește tehnologia de inteligență artificială pentru a analiza mai multe produse simultan, susținând că are o acuratețe de peste 95%. Rosenfeld consideră aceste inițiative drept un răspuns la frustrările tot mai mari ale europenilor care doresc să participe activ la un boicot simbolic: „Mulți oameni voiau să boicoteze produsele americane, dar nu știau exact cum să facă acest lucru în mod concret”.
Contextul și răspândirea internațională
De când a fost lansată, aplicația a atras interes de pe întreg continentul european, dar și din alte părți ale lumii. La începutul anului, în zilele de vârf, s-au înregistrat peste 40.000 de scanări într-o singură zi, spre deosebire de câteva sute pe zi în vară, o creștere spectaculoasă care reflectă o mobilizare aproape personalizată în rândul utilizatorilor. În Danemarca, țara unde a fost dezvoltată, peste 20.000 de oameni folosesc frecvent această tehnologie, fiind foarte populară și în Germania, Spania, Italia sau chiar Venezuela.
Deși astfel de inițiative aduc în prim-plan un mesaj politic și social, experții nu cred că acestea vor avea un impact major asupra economiei americane. Christina Gravert, economist asociat la Universitatea din Copenhaga, menționează că produsele americane reprezintă între 1% și 3% din oferta supermarketurilor din Danemarca, fiind în principal nuci, vinuri și dulciuri. În schimb, tehnologia americană — de la iPhone-uri la software Microsoft — este omniprezent. Ea consideră că astfel de campanii de boicot sunt, de regulă, de scurtă durată și că schimbările reale apar mai ales atunci când intervenția vine din partea marilor companii, nu a consumatorilor individuali.
Opinia publicului și perspectivele
În rândul cetățenilor, opiniile sunt împărțite. Mulți admit că încearcă să evite produsele americane, chiar dacă impactul practic este limitat. „Boicotăm, dar nu știm toate produsele americane. Așa că ne orientăm mai ales după mărcile cunoscute”, afirmă localnicii, conștientizând că acțiunile lor sunt simbolice și că nu pot modifica în totalitate fluxul economic global. În același timp, unii oameni, precum Charlotte Fuglsang, pensionară din Copenhaga, exprimă o atitudine mai relaxată față de această formă de protest: „Iubesc America, îmi place să călătoresc acolo. Nu cred că ar trebui să protestăm în felul acesta”.
Recent, alte aplicații daneze, precum „NonUSA”, au ieșit în evidență, depășind100.000 de descărcări la începutul lunii februarie, iar interesul pentru aceste tehnologii continuă să crească. Pentru moment, impactul real al acestor demersuri rămâne greu de cuantificat, însă ele aduc în discuție un aspect tot mai important în lumea modernă: consumatorii devin și actori politici, chiar dacă în mod simbolic, în lupta pentru influență și pentru modele de consum etice. Într-un context în care tehnologia devine din ce în ce mai accesibilă, aceste inițiative pot semnala, cel puțin, o schimbare culturală subtilă, un semnal că, în timp, voința de a susține sau de a boicota anumite produse poate influența, chiar și marginal, pe termen lung, agenda economică globală.
