Statul român a cheltuit aproape șapte milioane de euro pentru vila „Palatul lui Iohannis”, dar clădirea rămâne în mare parte neutilizată și controversată
În plină dezbatere publică, Curtea de Conturi a confirmat recent ceea ce presa investigată dezvăluia deja de câțiva ani: statul român a alocat aproape șapte milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea unei vile situate pe Bulevardul Aviatorilor, cu intenția aparentă de a o transforma într-un imobil rezidențial pentru fostul președinte Klaus Iohannis. Chiar dacă, până în prezent, fostul șef al statului nu s-a mutat niciodată în această clădire, ea a rămas subiect de controverse și de probleme de transparență.
Cheltuieli uriașe și lipsa transparenței
Potrivit unui raport al Curților de Conturi, sugestiv intitulat „Palatul lui Iohannis”, suma cheltuită pentru lucrările de reabilitare a fost de peste 32 de milioane de lei, adică aproximativ 6,4 milioane de euro, bani publici. În evidențele RA-APPS, sucursala SAIFI care gestionează proprietățile instituției, apar cheltuieli care acoperă în mod expres peste 8 conturi diferite, făcută astfel imposibilă urmărirea clară a fiecărei investiții.
În plus, în februarie 2024, jurnaliștii au relatat că intenția finală a administrației RA-APPS era să transforme casa din sediu de partid într-un apartament familial pentru Klaus Iohannis, deși până atunci nu existase o comunicare oficială clară despre destinația finală a imobilului. Suma cheltuită până atunci, aproape 3 milioane de euro, fusese deja absorbită pentru reparații și modernizări, dar claritatea asupra gestionării banilor publici lipsea cu desăvârșire.
Expertiza contabilă a arătat că lipsa unei evidențe centralizate și sistematice a cheltuielilor a complicat considerabil procesul. „În loc să existe un ‘dosar contabil’ curat pentru renovarea de la Aviatorilor 86, unde să vezi ușor cine a făcut ce, cât a costat și de ce, informațiile au fost împrăștiate. Cele 32 de milioane nu sunt într-un singur loc, ci sunt împărțite în 8 conturi analitice diferite — adică în mai multe ‘sertare’ contabile, ceea ce face urmărirea banilor mult mai dificilă”, a explicat Laura Știr, expert contabil.
Trecerea în zona comercială și licitațiile controversate
În vara anului 2025, vila, care fusese pentru mult timp considerată un simbol al privilegiilor, a fost mutată din domeniul public al statului în cel privat, cu destinația de a fi închiriată. Recent, aceasta a fost scoasă la licitație pentru o sumă de pornire de 35.000 de euro pe lună, ridicând semne de întrebare asupra destinației ei finale.
În paralel, la câteva luni după dezvăluirile publice, guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu a decis să desecretizeze cheltuielile legate de reabilitare, după ce inițial acestea fuseseră ascunse de ochii publicului. Cu toate acestea, până la momentul dezbaterilor, costurile totale ale investiției se ridicaseră deja la aproape 14 milioane de euro, incluzând lucrări de rezistență, arhitectură, instalații și organizare de șantier.
Un simbol al propagandei și al cheltuielilor discreționare
Politic și simbolic, vila de pe Aviatorilor a devenit, pentru mulți români, un exemplu al exceselor unei administrări ce a combinat lipsa transparenței cu prioritizarea unor interes capitale ale unor figuri politice. La începutul anului 2024, premierul a refuzat să dezvăluie public cine va locui în această vilă, deși investigațiile anterioare indicau clar că destinația finală urma a fi pentru Klaus Iohannis, după mandatul de președinte.
Deși a trecut un an de la aceste dezvăluiri, întrebările despre modul în care au fost cheltuiți banii publici rămân fără răspunsConcrete. În vara lui 2025, clădirea a fost încadrată din domeniul public în domeniul privat, având ca destinație inițială închirieri comerciale, iar recent a fost scoasă la licitație — un fapt ce amplifică până la limite controversele legate de modul în care statul gestionează patrimoniul public.
Pe fondul acestor dezvăluiri, rămâne de văzut dacă și în ce măsură aceste cheltuieli exorbitante și lipsa de transparență vor da naștere unor măsuri legislative și administrative menite să prevină astfel de situații în viitor. Într-un sistem în care controlul și responsabilitatea trebuie să fie primele priorități, cazul „Palatului lui Iohannis” ne reamintește cât de greu poate fi să tragi la răspundere pentru cheltuieli suspicionabile în domeniul public.
