Curtea de Apel București menține în funcție judecătorul Dacian Dragoș, respingând suspendarea decretului prezidențial
Curtea de Apel București a pronunțat o decizie importantă în cursul zilei, respingând solicitarea de suspendare a decretului prezidențial care i-a numit pe Dacian Dragoș în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Aceasta înseamnă că Dacian Dragoș va continua să își exercite mandatul cel puțin până la soluționarea definitivă a litigiului contestat. Hotărârea instanței bucureștene și-a asumat, astfel, rolul de a menține stabilitatea sistemului judiciar și de a evita o vacanță temporară în funcția de judecător constituțional.
Decizia instanței și sesizarea CCR privind sintagma “activitate juridică”
Cazul a fost generat de o cerere depusă de câțiva actori interesați, care au solicitat suspendarea decretului prezidențial de numire a lui Dragoș. Ei contestă legalitatea numirii, invocând, în principal, o interpretare ambiguuă a articolului din Constituție referitor la “activitatea juridică” a judecătorilor în timpul mandatului. În hotărârea de astăzi, Curtea de Apel a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și a solicitat clarificări asupra semnificației exacte a acestei sintagme, urmând a fi pronunțată o decizie finală în acest sens.
“Curtea de Apel București a decis să nu suspende decretul și să lase această chestiune la aprecierea Curții Constituționale, considerând că o interpretare clară a Constituției este esențială pentru respectarea principiilor statului de drept,” a explicat un avocat specializat în drept constituțional. Astfel, tribunalul a creat o perioadă de incertitudine, dar și de așteptare pentru răspunsul CCR, care va putea aduce explicații definitive asupra situației.
Contextul și implicațiile pentru sistemul judiciar
Numirea lui Dacian Dragoș în postul de judecător la Curtea Constituțională a fost făcută de președintele Klaus Iohannis, în condițiile în care mandatul său anterior s-a încheiat. Decizia a fost contestată vehement de opoziție și de anumite grupuri interesate să blocheze activitatea sa în CCR, invocând posibile conflicte de interes și interpretări diferite ale legii fundamentale. În acest context, reprezentanții celor care au făcut plângere au cerut suspendarea decretului, considerând că procesul de numire a fost înșelător sau că mandatul lui Dragoș ar fi fost compromis din cauza unor activități anterioare.
În continuare, curtea a transmis ca decizia finală să fie luată de Curtea Constituțională, care va trebui să clarifice dacă “activitatea juridică” a unui judecător, inclusiv în cadrul unei funcții înalte precum cea de judecător constituțional, trebuie interpretată într-un anumit mod pentru a putea justifica o eventuală suspendare a numirii. Aceasta va fi o decizie de precedent, cu posibile repercusiuni asupra stabilității numirilor în justiție și asupra modul în care pot fi contestate în viitor.
Ce urmează în acest caz?
Deocamdată, Dacian Dragoș rămâne în funcție, iar procesul va continua până când CCR va pronunța un răspuns clar asupra interpretării “activității juridice” și asupra legalității numirii sale. În așteptarea deciziei Curții, nu se preconizează o destabilizare majoră a Curții Constituționale, dar totodată cazul aduce în prim-plan fragilitatea unor interpretări legislative și provocările legate de numirile în funcțiile de vârf ale justiției.
Deocamdată, perspectiva este că hotărârea CCR va avea cel mai mare impact, stabilind parametrii pentru eventuale contestări viitoare ale numirilor și definiind limitele statutului de judecător în contextul activităților anterioare sau ulterioare mandatului.
În acest moment, instanța de apel a lăsat în vigoare numirea lui Dacian Dragoș, dar cu certitudinea că decizia de fond a acesteia poate fi modificată ca urmare a răspunsului Curții Constituționale. Rămâne de văzut dacă această interpretare va clarifica definitiv normele legale și dacă va deschide calea unor reglementări mai ferme în procesul de numire și validare a judecătorilor la CCR.
