Judecătoarea Olimpiea Crețeanu respinge încercarea avocatului Ușcov de a suspenda numirile judecătorilor CCR
Un nou episod în controversata dispută legată de numirile în Curtea Constituțională a României a fost tranșat de instanța bucureșteană. Judecătoarea Olimpiea Crețeanu, de la Secția IX Contencios Administrativ a Curții de Apel București, a respins cerea formulată de avocata Silvia Uscov, de la Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, prin care solicita suspendarea actelor administrative și legislative prin care au fost numiți judecătorii CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Această hotărâre pune capăt unei încercări de contestare care a stârnit multiple reacții în mediul politic și juridic.
Contextul – numirile controversate ale judecătorilor CCR
Pentru a înțelege pe deplin implicațiile deciziei, este necesar să remarcăm cadrul în care s-au produs aceste numiri. În cazul lui Dacian Dragoș, decretul prezidențial de numire a fost considerat de către contestatari ca fiind problematic din cauza unor proceduri discutabile și a unor critici legate de integritatea procesului. La fel, numirea judecătorului Mihai Busuioc s-a făcut în contextul unor tensiuni politice majore între puterile legislative și executive, dezbateri cu privire la modul în care acestea afectează independența sistemului judiciar.
Decizia instanței – o interpretare fermă a legalității
Judecătoarea Olimpiea Crețeanu și-a fundamentat hotărârea pe ideea că nu există motive temeinice pentru suspendarea acestor numiri. „Cererea de suspendare formulată de reclamantă nu se susține din punct de vedere legal și nu aduce atingere unor prerechizite necesare pentru emiterea unei asemenea hotărâri,” a precizat aceasta. Ea a argumentat că procedurile urmate pentru numirea judecătorilor CCR respectă prevederile legale și că orice dispută de ordin politic sau politicist nu poate justifica suspendarea procesului.
Această decizie, venită chiar în contextul în care dezbaterile privind posibilele influențe politice asupra CCR aproape că au devenit un subiect de discuție publică, ignoră solicitările unor grupări politice și civice care consideră că anumite numiri pot induce riscuri pentru independența Justiției. În plus, respingând cererea de suspendare, instanța reafirmă, în mod indirect, legitimitatea și legalitatea procesului de numire, chiar dacă acesta a fost contestat pe motive de lobby sau influență politică.
Reacțiile din mediul politic și judiciar
Reacțiile la decizia Curții de Apel sunt multiple și divergent. Pentru susținători, hotărârea confirmă că organismele legale și procedurile democratice sunt funcționale și că orice tentativă de blocare a numirilor ar fi fost, în opinia lor, o formă de ingerință nejustificată în actul de justiție. Unii specialiști în drept apreciază că această hotărâre contribuie la clarificarea unor aspecte legate de legalitatea numirilor și la consolidarea poziției instanței în fața tentativelor de contestare din motive politice.
Pe de altă parte, reprezentanții opoziției și ai organizațiilor civice continuă să susțină că numirile au fost făcute sub influențe externe și că, în esență, acestea pot compromite independența judecătorilor CCR. Aceștia cer o analiză mai profundă privind procedurile și contextul în care s-au produs aceste numiri, dar, până acum, eforturile lor s-au lovit de decizia juridică de respingere a solicitărilor de suspendare.
Perspective și urmări
Deși decizia de respingere a cererii de suspendare a fost una clară, controversele nu se opresc aici. Mai ales că numirile în CCR continuă să fie scrutinate în studiourile de televiziune, în mass-media și în parlamentele centrale, fiind percepute ca un barometru al dinamicii politice și al corupției din sistemul judiciar. În plus, presiunea civică pentru o reformă reală a procesului de numire și pentru asigurarea independenței judecătorilor rămâne la cote înalte, iar actorii implicați pregătesc probabil noi demersuri în această direcție.
Pentru moment, hotărârea instanței constituie un răspuns clar celor care contestau legalitatea numirilor, dar întrebările legate de integritatea și influența politică asupra CCR continuă să planeze asupra scenei publice. În mediul juridic se vorbește deja despre posibile alte demersuri, inclusiv contestații sau solicitări de verificare la organisme naționale și europene, pentru a se asigura că procesul de numire se desfășoară în condiții totale de legalitate și transparență.
