Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a emis luni seara un comunicat oficial în care încearcă să-și clarifice poziția și să repare unele percepții transmise în spațiul public după difuzarea documentarului „Justiție capturată”. În replică la materialul difuzat în decembrie trecut de portalul Recorder, Arsenie susține că afirmarea unor anumite fapte în anchetă nu reprezintă o reflectare fidelă a realității, ceea ce a generat critici din partea societății civile și a unor avocați. Totuși, comunicatul a fost marcat de un prim neadevăr, fiind prezentată informația că „este” o poziție oficială a Curții, deși în realitate, acesta pare a fi o opinie personală a instituției.
Începutul oficial de comunicare: încercare de clarificare și de contestare a acuzațiilor
Liana Arsenie evidențiază în comunicat că a dorit „să clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale”, adăugând că aceste declarații au fost intenționate să răspundă și să combată interpretările din cadrul documentarului Recorder. În plus, președinta Curții de Apel București afirmă probabil în contextul unei provocări anterioare, că „mentiunea” făcută ulterior despre poziția sa trebuie înțeleasă ca o opinie adusă în sprijinul transparentizării și înțelegerii deciziilor și a modului de funcționare în instanțe.
Susținerea Independenței Justiției și controversele legate de documentar
Comunicatul s-a concentrat și asupra apărării independenței și imparțialității sistemului judiciar, sugerând că afirmațiile din materialul Recorder sunt exagerate sau chiar distorsionate pentru a crea o imagine negativă asupra justiției din România. „Nu există nicio intenție a instanțelor de a influența în vreun fel rezultatul proceselor sau de a favoriza anumite grupări sau interese,” a precizat Arsenie.
Totodată, aceasta nu a ezitat să critice modul în care portalul Recorder a construit investigația, acuzând, indirect, lipsa de obiectivitate și accentul pus pe anumite aspecte, evitând, după opinia sa, analiza echilibrată a contextului. În opinia sa, acest tip de materiale pot „distruge” încrederea publicului în sistemul judiciar, fără a oferi soluții concrete sau recomandări pentru reformare.
Contextul scandalului și efectele asupra sistemului judiciar
Documentarul „Justiție capturată” a zguduit scena publică de la finalul anului trecut, fiind perceput de mulți ca o critică dură la adresa anumitor practici din sistemul judiciar românesc, inclusiv a modului în care anumite decizii sunt influențate sau manipulate. Timp de câteva zile, dezbaterile au fost aprinse, iar reacțiile din partea autorităților judiciare s-au multiplicat, unele susținând independența sistemului, altele solicitând o mai bună transparență.
Reacția Lianei Arsenie pare să fie un efort de a gestionează aceste tensiuni, încercând să dea o interpretare oficială și corectă a poziției instituției. Aceasta a reiterat preocuparea pentru menținerea încrederii în justiție, dar și pentru respectarea statutului de independență a magistraților.
Peisajul actual și perspectiva viitoare
De câte ori asemenea eruții mediatice izbucnesc, sistemul judiciar se află sub o presiune puternică de a justifica integritatea și imparțialitatea deciziilor sale. În cazul de față, poziția oficială a Curții de Apel București a fost transmisă, dar fără a oferi o clarificare complet satisfăcătoare pentru toți actorii implicați. Criticile societății civile și ale experților continuă, în special în ceea ce privește modul în care transparența și integritatea sunt, uneori, puse la încercare.
Pentru moment, rămâne de văzut dacă aceste demersuri de comunicare vor ajuta la minimalizarea eventualelor prejudicii aduse imaginii justiției sau vor deschide noi discuții despre reformarea sistemului, în special în contextul unor teme precum corupția și influențele din domenii conexe. Oricare ar fi direcția, clar este faptul că dezbaterile privind independența justiției și integritatea acesteia vor continua să fie un subiect central în climatul politic și social din România.
