Conform Libertatea: România riscă să rămână pe întuneric pe termen lung din cauza investițiilor întârziate în sectorul energetic, deși are la dispoziție 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene până în 2030. Premierul ILIE BOLDOJAN a subliniat dificultatea realizării acestor investiții, menționând că în luna mai erau aprobate 12 miliarde de euro nerambursabile, dintre care 7,7 miliarde erau alocate energiei și 2,7 miliarde eficienței în transporturi.
Investiții majore în Energie, în așteptare
Profesorul RADU DUDĂU, fost consilier al ministrului Energiei, a estimat acum 11 ani că sistemul energetic național necesita investiții de până la 14 miliarde de euro, o sumă care a crescut între timp. Proiecte esențiale precum noile centrale electrice de la Turceni, Iernut și Ișalnița, precum și parcuri de stocare a energiei prin baterii, sunt încă în diverse stadii de dezvoltare, multe nefiind finalizate.
Oprirea celor două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă, cauzată de debitul scăzut al Dunării, este un exemplu elocvent al consecințelor întârzierii investițiilor. Reactorul unu a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea urma să fie oprit pe 13 august, generând un deficit suplimentar de 700 de megawați. Deși au fost implementate măsuri de urgență pentru creșterea nivelului apei, acestea sunt considerate soluții temporare.
Expertul RADU DUDĂU avertizează că, în condiții meteo severe, România s-ar putea confrunta cu decuplări forțate ale marilor consumatori de energie. El consideră că investițiile necesare în lucrări hidrotehnice complexe pe Dunăre, pentru a asigura răcirea eficientă a centralelor, inclusiv în perspectiva extinderii cu noi reactoare, ar fi trebuit realizate cu mult timp în urmă. Deficitul de energie al României, înainte de oprirea celui de-al doilea reactor, era estimat la 2.000 de megawați.
RADU DUDĂU atribuie dificultățile în realizarea investițiilor unei proaste administrări din partea statului, care este prea concentrat pe susținerea companiilor de stat, considerate mai degrabă conglomerate politico-economice decât motoare de eficiență energetică. În contextul crizei energetice, România a anunțat deja repornirea unui grup energetic pe cărbune la Rovinari și utilizarea a mai multor rezerve de apă din baraje pentru a compensa lipsa energiei nucleare.
Bulgaria, „bateria” Europei de Sud-Est, inclusiv a României
Bulgaria a devenit un jucător important pe piața energetică a Sud-Estului Europei, inclusiv pentru România, datorită investițiilor masive în sisteme de stocare a energiei prin baterii. Spre deosebire de România, care a primit fonduri similare prin Fondul de Modernizare, Bulgaria a direcționat aceste resurse către baterii, panourile fotovoltaice devenind deja accesibile pe piață.
În timp ce România exportă energie către Bulgaria pe timpul zilei, dimineața, importă seara, de multe ori la un preț de zece ori mai mare. RADU DUDĂU explică acest fenomen prin faptul că Bulgaria dispune de o capacitate semnificativă de stocare, permițându-i să acopere vârfurile de consum seara, când prețurile sunt cele mai mari.
Un factor care a contribuit la dezvoltarea lentă a investițiilor în stocarea energiei în România a fost mediul de reglementare nefavorabil de până în 2004, când proprietarii de baterii trebuiau să achite tarife duble la injectarea și extracția energiei. În prezent, se înregistrează o creștere a investițiilor în panouri fotovoltaice și baterii, numărul prosumatorilor ajungând la 350.000.
În paralel, Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern pentru concesionarea a șase perimetre eoliene offshore. Această inițiativă vizează valorificarea potențialului eolian al Mării Negre, cu o producție estimată la cel puțin 3 gigawați până în 2035, atrăgând interesul companiilor americane.
Sursa: Libertatea
