Coiful de la Coțofenești, alături de două brățări din tezaurul dacic, a fost recuperat după o operațiune sub acoperire desfășurată de poliția olandeză. Trei ofițeri s-au dat drept cumpărători interesați de comorile furate, oferind 400.000 de euro unuia dintre suspecți. Informațiile au fost dezvăluite de procuratură în timpul procesului a trei persoane acuzate de jaf.
Operațiunea sub acoperire: Detalii din timpul negocierilor
Unul dintre suspecți, Bernhard Z., a susținut în fața judecătorului că a fost amenințat și presat de polițiști să mărturisească. Procuratura a refuzat să ofere detalii despre modul în care s-a desfășurat schimbul tezaurului furat sau unde a avut loc. Un alt aspect important este că o brățară rămâne în continuare dispărută, fără informații despre locul în care s-ar afla.
Procurorul a menționat că toți cei trei inculpați sunt considerați vinovați de jaful din Drents, dar doi dintre ei au încheiat o înțelegere cu procuratura, urmând să beneficieze de pedepse mai ușoare. Bernhard Z., singurul care nu a acceptat înțelegerea, riscă o pedeapsă de 5,5 ani de închisoare, inclusiv o reducere de șase luni pentru că numele și fotografia sa au fost făcute publice.
Douglas Chesley W. și Jan B., cei doi suspecți care au încheiat o înțelegere, vor beneficia de o reducere similară de șase luni, plus o reducere suplimentară pentru returnarea tezaurului. Pentru ei, procurorul a cerut o pedeapsă cu închisoarea de 3,8 ani. Înțelegerea cu cei doi a avut o singură condiție: recuperarea comorilor românești.
Reacțiile în sala de judecată: Acuzații și mărturii
Ofițerii sub acoperire, interesați de tezaur, au intrat în contact cu fratele mai mic al lui Jan B., suspectul de 21 de ani. Acesta i-a pus în legătură cu fratele său. Oferta de 400.000 de euro pentru tezaur a fost considerată „puțin” de către B. Au urmat mai multe întâlniri și confruntări. Apărarea a susținut că agenții sub acoperire au părut amenințători. Procuratura a respins această afirmație.
Conform Parchetului, nu a existat presiune, deoarece nu a fost un interogatoriu. B. a mărturisit unui agent sub acoperire că Bernhard Z. a fost arhitectul jafului și că ei trei au spart muzeul împreună. Noi imagini de pe camerele de supraveghere au fost prezentate în proces, arătând trei persoane căutând în zona unde erau expuse comorile dacice.
Z. a negat participarea sa directă. Directorul Muzeului din Drents a citit o declarație din partea Muzeului Național de Istorie, care a subliniat valoarea culturală inestimabilă a obiectelor furate. Muzeul din România a condamnat furtul, considerându-l o „rușine națională”. Directorul Muzeului din Drents a cerut suspecților să returneze și ultima brățară.
Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, singurul inculpat care nu a încheiat o înțelegere, a declarat în timpul procesului că nu a fost prezent la muzeu în momentul jafului. El susține că ancheta poliției nu a fost corectă, fiind concentrată mai mult pe recuperarea comorilor decât pe aflarea adevărului.
Procesul continuă, urmând ca judecătorii să decidă sentințele finale pentru cei trei inculpați.
