Conform Digi24: Scade volumul de dosare per judecător, dar activitatea rămâne ridicată
Raportul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind starea justiției în anul 2025 arată o ușoară scădere a numărului mediu de dosare soluționate de către judecători. La judecătorii, volumul per judecător a scăzut la 1.479 de cauze, față de 1.519 în anul precedent, iar la tribunale, la 964 de cauze, comparativ cu 982 în 2024. La curțile de apel, acest indicator a rămas constant, la 606 cauze. Totuși, în ciuda acestei tendințe, volumul total de activitate al instanțelor rămâne ridicat, chiar dacă numărul dosarelor nou înregistrate a înregistrat o scădere de 23.529 de cazuri față de anul 2024. Numărul posturilor vacante de judecător a scăzut, ajungând la 751, față de 820 în anul anterior, ridicând gradul de ocupare la 85%.
Reducerea posturilor vacante și distribuția activității pe grade de jurisdicție
În anul 2025, din totalul de 5.070 de posturi de judecător, 4.319 erau ocupate, iar 751 rămâneau vacante. Această situație reprezintă o îmbunătățire față de anul precedent, când numărul posturilor libere era de 820. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, gradul de ocupare a atins 95%, cu doar 6 posturi vacante. La curțile de apel, numărul posturilor libere a scăzut la 29, iar la tribunale, acestea au fost 393. Judecătoriile au înregistrat un număr de 323 de posturi vacante. Un număr de 317 noi magistrați au decis să profeseze în instanțe, printre aceștia numărându-se absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, dar și procurori care au schimbat specializarea.
Volumul de muncă la nivelul instanțelor naționale și propunerile de îmbunătățire
Analiza CSM subliniază că, deși numărul dosarelor nou intrate în 2025 a fost ușor sub valoarea anului trecut, acesta reflectă o societate litigioasă, presiunea asupra judecătorilor menținându-se. Schema de personal a rămas în mare parte neschimbată, ceea ce limitează capacitatea sistemului de a absorbi volumul crescut de activitate. Raportul identifică ca factori determinanți ai afluxului de litigii reducerile taxelor de timbru, extinderea materiei judiciare prin modificări legislative, dar și lipsa unor proceduri administrative unitare care să prevină litigiile repetitive.
Instanțele au propus o serie de măsuri pentru îmbunătățirea activității, printre care se numără simplificarea legislativă, degrevarea judecătorilor de atribuții nejudiciare, ocuparea integrală a schemelor de personal și adaptarea acestora la necesitățile actuale. De asemenea, se propune o colaborare mai strânsă între autoritățile legislative, executive și judecătorești pentru a asigura un cadru optim de funcționare a justiției și pentru a crește predictibilitatea legislativă. În ceea ce privește finanțarea, instanțele solicită alocarea resurselor financiare necesare pentru dotări IT, reparații și modernizări, dar și posibilitatea ca veniturile din taxe judiciare, amenzi și cheltuieli judiciare să fie direcționate către bugetul Ministerului Justiției pentru investiții în infrastructură.
Sursa: Digi24
