Europa se confruntă cu un nou val de tensiuni pe piața energetică, în ciuda faptului că actualul conflict din Orientul Mijlociu nu pare să fie singurul factor responsabil pentru creșterea costurilor. Potrivit unor rapoarte recente, daunele persistente în infrastructurile de petrol și gaze din zona Golfului și Orientul Mijlociu riscă să mențină prețurile ridicate și după remedierea conflictelor armate. De exemplu, energiaimporturile UE au înregistrat, în ultima lună, o creștere de peste 60-70% la preț, ceea ce a impulsionat factura pentru combustibili fosili cu aproximativ 14 miliarde de euro, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru energie.
Aceasta nu mai este doar o criză temporară de piață, ci un indicator al unor provocări pe termen lung, care pot afecta competitivitatea și bugetele statelor membre ale Uniunii Europene. Infrastructurile daune din Nordul Africii, Orientul Mijlociu și Golful Persic vor avea nevoie de luni sau chiar ani pentru a fi reconstruite complet. În acest context, se conturează patru tendințe majore în politica energetică și economie europeană.
Primul este faptul că șocul energetic actual a fost resimțit, dar nu a dus la un val inflationist similar cu cel din 2022. În timp ce prețurile la petrol au depășit nivelurile de dinaintea crizei (peste 100 de dolari pe baril), creșterea prețurilor la gaze naturale a fost, de asemenea, intensă, însă nu atât de abruptă precum cea din 2022, pendulând recent între 110 și 120 de dolari pentru Brent. În plus, inflația de bază, care exclude energia, a rămas relativ stabilă, semn că efectele directe încă nu s-au răspândit profund în economie.
Diferențele între statele membre ale UE devin evidente când analizăm modul în care creșterea prețurilor impactează fiecare economie în parte. Unele țări, precum Spania și Franța, gestionează mai bine creșterea costurilor energetice, datorită unei proporții mai mari de energie regenerabilă și a unei producții nucleare robuste. În schimb, economia Italiei, cu o proporție semnificativă a industriei și a sectorului energetic dependent de combustibili importați, resimte o presiune mai mare asupra bugetelor.
Potrivit unui raport al ABN Amro, de exemplu, prețul energiei în unele state europene, precum Italia, rămâne semnificativ peste cel din Spania sau Franța, ceea ce afectează mai direct competitivitatea companiilor și nivelul de trai al populației. În aceste condiții, importul de energie devine o povară tot mai dificil de suportat, iar diferențele de costuri pot duce la o sporire a disparităților economice și sociale.
Uniunea Europeană încearcă să gestioneze această situație printr-un mix de măsuri. În timp ce unele state au introdus subvenții generale pentru energie sau plafonări ale tarifelor, Bruxelles-ul preferă acțiuni mai țintite. Un plan recent propus prevede sprijin pentru gospodăriile vulnerabile și pentru companiile cu cel mai mare consum de energie, evitând măsuri largi și costisitoare precum plafonarea prețurilor la nivel european.
În plus, Uniunea pregătește reformarea mecanismelor de piață, inclusiv modificări ale sistemului de tranzacționare a emisiilor, pentru a evita distorsiuni și pentru a asigura stabilitatea pe termen lung. În ceea ce privește Strategia energetică, accentul se pune pe accelerarea investițiilor în surse regenerabile, precum și pe diversificarea furnizorilor de gaze, inclusiv prin creșterea importurilor de GNL din Statele Unite.
Până în prezent, impactul politicilor a fost moderat, iar creșterea inflației a rămas limitată în comparație cu criza precedentă. Datele Eurostat indică o creștere a inflației de circa 4-5% după începutul conflictului din Orientul Mijlociu, comparativ cu creșteri de peste 10% în 2022, iar indicatorii privind așteptările inflaționiste și încrederea economică arată o stabilizare relativă.
La nivelul pieței muncii, companiile au început să nu mai transfere complet costurile majore, semn că există un echilibru temporar între creșterea prețurilor și capacitatea de reacție a economiei. De exemplu, indicatorul PMI pentru sectorul manufacturier a înregistrat o ușoară îmbunătățire, dar rămâne sub nivelul de 50 puncte, semn al unei încetiniri a activității.
în altă ordine de idei, impactul asupra bugetelor naționale și a politicii fiscale a devenit un subiect delicat. Uniunea Europeană avertizează că, din cauza creșterii cheltuielilor legate de energie și a sporirii cheltuielilor militare, majoritatea statelor vor resimți o presiune suplimentară asupra deficitului bugetar. Potrivit unui raport din 26 martie, cheltuielile UE pe energie în perioada 2022-2024 au reprezentat 2,2% din PIB-ul blocului, dintre care 60% au fost pentru măsuri de reducere a prețurilor, iar 40% pentru ajutoare directe către populație.
Se analizează, de asemenea, modificări ale cadrului de reglementare pentru stabilizarea pieței de carbon, în condițiile în care cele 400 de milioane de certificate de emisii din Rezerva de Stabilitate nu vor mai fi eliminate automat, ci vor fi menținute pentru a evita fluctuațiile extreme ale prețurilor.
Un aspect concret este planul de a limita folosirea rezervelor de gaze din sistemul european, pentru a evita speculațiile și a menține stabilitatea pieței. În plus, se urmărește accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, precum și dezvoltarea infrastructurilor de distribuție și stocare, pentru a crește reziliența la viitoare crize. În această direcție, Comisia Europeană a anunțat recent că, până la sfârșitul anului, va introduce un plan de construcție rapidă a parcurilor fotovoltaice și a centralelor eoliene, pentru a minimize impactul fluctuațiilor din piață.
