Avertismentul FMI: Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să adâncească insecuritatea alimentară globală
Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea expune 45 de milioane de persoane la insecuritate alimentară, cu posibilitatea ca problema să se agraveze, a avertizat recent Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Aceasta a făcut declarația în cadrul discursului său inaugural, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale instituției, care vor începe în curând.
Impactul economic sever și resursele necesare
Georgieva a subliniat că FMI anticipează o solicitare suplimentară de asistență din partea statelor membre, estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Deși a recunoscut eforturile economiilor emergente de a face față crizei, oficialul FMI a evidențiat riscurile generate de creșterea prețurilor la energie și de perturbările în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte. Aceste factori pot conduce la o creștere alarmantă a numărului de persoane afectate de foame, ridicând numărul total la peste 360 de milioane.
„Chiar și în cel mai bun scenariu, nu va exista o revenire clară și netă” la situația de dinainte de explozia conflictului, a spus Georgieva. FMI va publica marți o actualizare a raportului său privind situația economiei globale, care va evalua efectele conflictului asupra economiei mondiale. Datorită incertitudinii, raportul va include diferite scenarii, de la o normalizare relativ rapidă a situației geopolitice până la unul în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, cu consecințe amplificate. Acest lucru ar putea amenința ancorarea așteptărilor privind inflația de către piețe și ar putea declanșa un nou ciclu inflaționist costisitor pentru economiile globale.
Perspectiva regională: pierderi și măsuri de atenuare
Directorul FMI a recunoscut că „chiar și cel mai optimist scenariu prevede o revizuire în scădere a creșterii globale”. Daunele provocate infrastructurii, perturbările lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii sunt principalele cauze ale acestui declin economic. Țările importatoare de petrol și cele cu venituri mici, care au o marjă fiscală limitată, vor fi cele mai afectate. „Gândiți-vă la națiunile insulare din Pacific, la capătul lanțului de aprovizionare, care nu știu dacă vor primi energia de care au nevoie din cauza acestor perturbări grave”, a adăugat Georgieva.
Într-un raport publicat recent, Banca Mondială a menționat că țările din Orientul Mijlociu au suportat „un cost economic imediat și sever” din cauza războiului. Se estimează că creșterea economică a regiunii va scădea cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 1,8% în 2026. Georgieva a menționat că guvernele pot interveni în mai multe moduri pentru a ajuta, dar a subliniat importanța evitării măsurilor precum controlul exporturilor sau al prețurilor. Pe termen scurt, a recomandat „așteptarea și evaluarea” evoluției situației geopolitice. Dacă așteptările privind inflația se modifică, „băncile centrale trebuie să acționeze cu hotărâre prin creșterea ratelor dobânzilor”, a subliniat Georgieva.
