Conform Playtech.ro: Rețeaua limbajului funcționează și fără cuvinte
Oamenii de știință de la STANFORD și MIT au descoperit că rețeaua responsabilă de procesarea limbajului în creier poate fi identificată chiar și atunci când persoana respectivă nu vorbește, nu citește și nu efectuează nicio sarcină lingvistică. Studiul, publicat în revista NATURE COMMUNICATIONS, a analizat date provenite din 1.957 de scanări funcționale de rezonanță magnetică (fMRI) obținute de la 1.199 de participanți.
Această descoperire contrazice concepția tradițională conform căreia activitatea cerebrală legată de limbaj este declanșată doar de stimuli lingvistici expliciți. Cercetătorii au constatat că rețeaua limbajului este prezentă și activă în timpul perioadelor de repaus, în timp ce persoanele ascultă muzică sau chiar în timp ce rezolvă sarcini care nu implică în mod direct cuvinte.
Individualitatea rețelei limbajului
O constatare importantă a studiului este stabilitatea acestui tipar de activitate cerebrală specifică rețelei limbajului la același individ, indiferent de activitatea desfășurată. Aceasta înseamnă că, deși nu se află într-un proces activ de comunicare, conexiunile funcționale dintre diferitele regiuni cerebrale implicate în limbaj rămân recunoscute.
Deși la majoritatea participanților rețeaua limbajului a fost localizată preponderent în emisfera stângă, incluzând regiuni din lobii frontal și temporal, poziția exactă, dimensiunea și forma acesteia au prezentat variații semnificative de la o persoană la alta. Aceste diferențe individuale subliniază limitările hărților cerebrale generale utilizate în prezent în medicină.
Implicații practice și limitări
Potrivit autorilor studiului, faptul că rețeaua limbajului este organizată într-un mod specific fiecărui individ, chiar dacă principiile generale sunt aceleași, sugerează necesitatea unor analize personalizate. O hartă cerebrală individuală ar putea fi mult mai utilă în aplicații medicale, cum ar fi planificarea intervențiilor chirurgicale pe creier, comparativ cu modelele standard.
Cercetarea se înscrie într-un efort mai larg de înțelegere a neurobiologiei limbajului uman, unde inteligența artificială joacă un rol tot mai important. Scopul este nu doar de a identifica locația procesării limbajului, ci și de a înțelege interacțiunea dintre diferitele zone cerebrale în timpul înțelegerii și formulării limbajului. Este esențial de menționat, conform cercetătorilor, că această metodă nu permite citirea gândurilor și nici nu dezvăluie conținutul specific al acestora. Analiza se concentrează pe variațiile fluxului sanguin și pe corelațiile dintre regiunile active, oferind o imagine asupra organizării rețelei, nu asupra conținutului cognitiv.
Sursa: Playtech.ro
