Conform Economica: Aurul atinge noi culmi, determinat de inflația în scădere și de datele slabe ale pieței muncii din SUA
Prețul aurului a înregistrat o creștere notabilă, alimentată de scăderea indicatorilor de inflație din Statele Unite și de semnele de încetinire a economiei americane. Astfel, inflația prețurilor de consum (IPC) a coborât la 3,4% în luna iulie, față de 4,2% în mai, în timp ce inflația de bază s-a stabilizat la 2,5% anual. Deși acestea se mențin peste ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), tendința descendentă este interpretată favorabil de investitorii în metale prețioase.
Impactul politicii monetare și al dolarului
O inflație mai redusă reduce presiunea asupra Fed de a înăspri politica monetară, ceea ce ar putea conduce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Acești factori scad costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o potențială depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali. Datele recente de pe piața muncii, care indică pierderea a 23.000 de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere semnificative ale datelor anterioare, susțin o abordare mai precaută din partea Fed. Combinația dintre inflația în scădere și slăbirea pieței muncii este, în mod tradițional, benefică pentru AUR, sporind probabilitatea unei politici monetare relaxate și consolidând cererea pentru active considerate sigure.
Riscuri geopolitice și piețele emergente
Cel mai mare risc pentru prețurile aurului rămâne însă legat de evoluția prețurilor la energie și de situația geopolitică din Orientul Mijlociu. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran sau perturbări în zona Strâmtorii Hormuz ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor petrolului și, implicit, la un nou avânt inflaționist. Este important de precizat că nu orice conflict geopolitic este benefic pentru AUR. Pe de o parte, incertitudinea geopolitică stimulează cererea pentru active considerate sigure. Pe de altă parte, un petrol mai scump poate accelera inflația, obligând Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate pe o perioadă mai lungă, ceea ce ar favoriza obligațiunile în detrimentul aurului. Efectul final depinde, așadar, de modul în care investitorii reacționează: fie la temerile legate de escaladarea conflictelor, fie la perspectiva unor randamente mai ridicate.
Rezerva de AUR a băncilor centrale și investitorii români
Achizițiile de AUR de către băncile centrale continuă să susțină prețul pe termen mediu. În al doilea trimestru, acestea au cumpărat net 289 de tone de AUR, cel mai mare cumpărător fiind Banca Națională a Poloniei, care a adăugat 51 de tone. Rezerva Poloniei a ajuns la 632,4 tone, plasând-o pe locul 10 la nivel mondial. Banca Națională a României deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro. Banca Coreei de Sud s-a alăturat recent grupului cumpărătorilor, investind în fonduri SPDR Gold Shares, deși deținerile fizice de AUR au rămas constante.
Volatilitatea aurului este resimțită și de investitorii români, a căror randament este influențat și de cursul de schimb valutar. În ultima lună, deși aurul a crescut cu aproximativ 7,5% în dolari, aprecierea leului față de dolar a moderat câștigul la aproximativ 6,5% în moneda națională.
Viitorul prețului aurului va depinde în continuare de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie americană mai slabă și un risc redus de noi majorări ale ratelor dobânzii ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor de către băncile centrale. Printre principalele riscuri se numără publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiuni pe 30 de ani și o nouă creștere a prețurilor petrolului. Un eveniment cheie va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole din 28 august, unde investitorii vor căuta indicii cu privire la prioritățile Fed.
Sursa: Economica
