Coreea de Nord pare să își ajusteze poziția față de Iran, partenerul său de lungă durată, în timp ce încearcă să păstreze o deschidere spre dialogul cu Statele Unite. Potrivit serviciului de informații al Seulului, Phenianul a adoptat un ton mai rezervat în declarațiile publice legate de Iran și situația internațională, ceea ce indică o posibilă strategie de a menține opțiuni diplomatice deschise pentru viitor.
Coreea de Nord nu a trimis arme sau provizii către Iran de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, în condițiile în care, de asemenea, nu a emis declarații oficiale despre moartea liderului suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei. Pe lângă acest lucru, Phenianul nu și-a exprimat oficial felicitările pentru alegerea noului lider iranian, Mojtaba Khamenei, semnalând o distanțare de poziția comuniștilor iranieni și o intenție de a evita criticile directe în cadrul acestei crize.
Contextul internațional și mesajele Dispatch-urilor din Coreea de Nord
Pe fondul unei tensiuni crescute în Orientul Mijlociu și a mobilizărilor diplomatice ale marilor puteri, Coreea de Nord pare să adopte o poziție de reținere, evitând declarații directe care să critice actorii implicați în conflict. Ministerul de Externe nord-coreean a emis doar două declarații moderate, în contrast cu reacțiile mai ferme ale Chinei și Rusiei. Evaluările NIS indică faptul că această atitudine are drept scop pregătirea pentru un eventual nou mandat diplomatic, post summitul dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și Donald Trump, programat în luna mai.
Kim Jong-un, liderul nord-coreean, a folosit recent un ton conciliant în cadrul celui de-al nouălea Congres al Partidului Muncitorilor, afirmând că nu există motive pentru o relație tensionată cu Washingtonul, dacă SUA ar recunoaște statutul Nordului ca stat nuclear și ar abandona politica ostilă. Aceste afirmații sunt interpretate drept un semnal strategic, menit să mențină spațiul diplomatic pentru eventuale rezultate pozitive în negocieri viitoare.
Presiuni economice și strategii de compensare
Criza din Orientul Mijlociu afectează și economia Coreei de Nord, în principal prin întreruperea aprovizionării cu bunuri industriale și creșterea prețurilor. Rata de schimb valutar a crescut, iar penuria de resurse îngreunează eforturile guvernamentale de susținere a economiei interne. În contrapartidă, Phenianul încearcă să-și asigure aprovizionarea cu petrol rusesc, pentru a contracara sancțiunile și blocajele financiare.
Potrivit NIS, aceste măsuri sunt parte din strategia de a-și menține autonomie economică și de a evita o dependență cronică de aliații tradiționali. În același timp, monitorizările indică o intenție clară de a nu forta limita situației actuale, pentru a nu escalada conflictele regionale și a nu compromite redresarea economică.
Cu puțin timp înainte de un eveniment important, Plenara Partidului Muncitorilor a dat indicii despre o eventuală schimbare în politica externă, prin afirmația liderului Kim că nu există obstacole pentru o înțelegere cu Washingtonul. Data exactă a următoarei runde de negocieri nu a fost stabilită încă, însă aparițiile diplomatice ale Phenianului sugerează o intenție de a menține canalele de comunicare deschise pentru momentul în care contextul internațional va deveni favorabil.
