Prăbușire și recalibrare pe piața metalelor prețioase
Prețul argintului a suferit o scădere severă de 26,3% pe 30 ianuarie, înregistrând cea mai mare prăbușire din istoria sa recentă. Aurul a urmat o tendință similară, pierzând aproape 9% în aceeași zi. Această volatilitate a marcat intrarea pieței metalelor prețioase într-o etapă de recalibrare, iar analistul Eugen Chiracu avertizează că scăderile recente nu semnalează un declin durabil, ci mai degrabă o ajustare naturală după un ciclu de creștere accelerat.
Scăderi provocate de ajustări speculative
În ultimele 12 luni, argintul a fost pe o traiectorie ascendentă, crescând cu aproape 250%. Acest raliu a atras capital speculativ, conducând la o volatilitate crescută. Chiracu explică că mișcările de pe piețele derivate, inclusiv închiderea pozițiilor speculative și creșterea marjelor, au înrăutățit situația. „Această corecție este tipică pentru un ciclu matur, nu pentru începutul unui declin structural”, a subliniat Chiracu într-un interviu pentru DigiEconomic.
Scăderea prețului metalelor prețioase este o reacție comună la consolidările pieței, dar nu reflectă o pierdere de interes din partea investitorilor. Potrivit lui Chiracu, cererea pentru argint rămâne solidă, cu termene de livrare pentru lingouri ajungând până la două-trei luni. Această situație denotă un dezechilibru între cerere și ofertă, care ar putea proteja prețurile de scăderi suplimentare.
Argintul, între industrie și investiție
Argintul are un caracter dual, fungibil ca activ monetar și esențial pentru industriile high-tech și energia verde. Această dualitate îl face mai susceptibil la fluctuații decât aurul. Chiracu subliniază că, în perioadele de stres economic, argintul tinde să se devalorizeze mai rapid. Totuși, în timpuri constructive, recuperarea sa este, de obicei, mai rapidă și mai pronunțată.
Producția de argint nu reușește să facă față cererii. Aceasta este o oportunitate pentru investitori, având în vedere că, deși piețele sunt volatile, fundamentul cererii pentru argint rămâne solid. „În momentele de tensiune, mulți investitori caută refugiu în argint, ceea ce ar putea duce la prețuri mai ridicate pe termen lung”, a menționat Chiracu.
Aurul, un activ defensiv peren
Aurul își păstrează statutul de activ defensiv, susținut în mare parte de strategia băncilor centrale de diversificare a rezervelor monetare. Chiracu observă că aceste instituții continuă să-și reducă expunerea pe dolar, înlocuind-o treptat cu aur. „Acest proces persistent oferă aurului un suport structural, chiar și în perioadele de corecție”, a explicat expertul.
Dinamica pieței de aur este acum condusă de investitori instituționali mai degrabă decât de retail. Această schimbare sugerează că actuala ajustare ar putea să nu fie una de lungă durată. Există o așteptare să se reia procesul de acumulare a aurului, cu o lichiditate mai scăzută pe piețele separate pentru retail.
Specialiștii prognozează că următorii ani vor aduce noi provocări și oportunități pe piața metalelor prețioase. Cererea industrială pentru argint, direcția dobânzilor reale și forța dolarului vor determina tendințele prețurilor. Chiar dacă anul 2026 nu va însemna dispariția aurului și argintului din peisajul economic, ajustările de ritm sugerează o perioadă incertă.
Deși turbulențele recente din piața metalelor prețioase pot părea alarmante, fundamentul solid și cererea constantă de argint și aur sugerează că investitorii ar trebui să rămână optimiști în privința peisajului pe termen lung.
