Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să încalce principiul proporționalității, avertizează un consultant fiscal într-o analiză recentă. Critica vizează, în special, mecanismul stabilit de guvern prin HG nr. 220/2026, care stabilește pragurile minime pentru includerea contribuabililor în listele debitorilor.
Secret fiscal și expunere reputațională
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, atrage atenția că, în forma actuală, mecanismul ridică probleme serioase. Există o contradicție flagrantă între secretul fiscal, care protejează informațiile despre datorii, și obligația de a publica aceste informații odată ce sunt depășite anumite praguri. Astfel, datoriile fiscale devin publice automat, cu potențiale efecte economice directe.
Potrivit analizei, instanța europeană (CEDO) nu interzice publicarea listelor cu datornicii fiscali, însă cere respectarea unor condiții stricte. Este necesar să se demonstreze că publicarea este necesară și proporțională cu scopul urmărit, iar acest lucru nu se poate face printr-o abordare generalizată. Legiuitorul trebuie să țină cont de situațiile diferite în care se pot afla contribuabilii, nu să-i trateze pe toți la fel.
Stigmatizare în masă și administrare fiscală ineficientă
Modelul românesc este criticat pentru că pornește de la simpla existență a restanțelor, fără a ține cont de conduita fiscală a contribuabilului, de intenția acestuia sau de stadiul litigiilor. Năstase subliniază că o abordare de tip „plasă de pescuit” nu este eficientă. A pune pe aceeași listă pe cineva care contestă o creanță fiscală cu un rău-platnic, înseamnă o administrare fiscală defectuoasă și stigmatizare în masă.
Analiza mai scoate in evidență un contrast. Pentru comunicarea actelor administrative fiscale, se folosesc proceduri graduale și prudente. În schimb, pentru publicarea listelor cu datornicii, se apelează direct la o expunere online, o presiune reputațională rapidă.
Riscuri economice și potențiale efecte adverse
Din perspectivă economică, o astfel de măsură este considerată a putea genera efecte contrare. Publicarea numelui pe lista datornicilor poate afecta negativ relațiile comerciale ale unei firme, legăturile cu băncile, și accesul la finanțare, reducând capacitatea de plată. Năstase opinează că „Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal.”
În final, consultantul fiscal avertizează că statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii.
