Primăria Bucureștiului ratează ocazia de a găzdui Forumul Orașelor 2027, după ce proiectul de hotărâre a fost respins în Consiliul General
Bucureștiul nu va deveni orașul gazdă pentru prestigiosul eveniment European, Forumul Orașelor 2027, după ce inițiativa Primarului general Ciprian Ciucu a fost respins încă o dată de Consiliul General. În mod surprinzător, ședința din 16 februarie, convocată de urgență pentru a aproba candidatura Capitalei, nu a avut cvorumul necesar, iar proiectul de hotărâre n-a fost supus la vot.
Aceasta a fost a doua încercare a administrației locale de a obține sprijinul politicienilor pentru a participa la evenimentul organizat de Comisia Europeană, menit să aducă împreună actori urbani din întreaga Uniune. În total, în urmă cu o lună, proiectul fusese respins în același mod, din cauza absenteismului consilierilor, care a făcut imposibilă orice decizie oficială. Chiar dacă edilul Ciprian Ciucu și-a exprimat intenția de a depune dosarul de candidatură, acest lucru nu s-a mai materializat.
Obiectivul și obstacolele administrative
Inițiativa vizând candidatura Bucureștiului era bazată pe posibilitatea ca orașul să devină gazdă pentru unul dintre cele mai importante evenimente ale UE dedicate dezvoltării urbane durabile. În cadrul ședinței, se prevedea desemnarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București drept punct de contact, pentru a coordona toate demersurile necesare.
Forumul Orașelor, organizat o dată la nouă ani și co-organizat de instituții precum European Urban Institute sau DG Regio, reunește reprezentanți urbani din întreaga Europă. Evenimentul are o însemnătate strategică, fiind un punct de întâlnire pentru discutarea politicilor de coeziune și dezvoltare urbană, precum și pentru promovarea inițiativelor pentru un parcurs urban durabil.
Deși partea UE acoperă o parte din costuri, orașul gazdă trebuie să contribuie financiar, fapt care ridică întrebări legate de pregătirea și capacitatea administrației locale de a onora aceste angajamente. În documente și rapoarte oficiale, se evidențiază importanța evenimentului ca platformă pentru schimbul de experiență și pentru promovarea politicilor de coeziune, dar aceste beneficii nu au fost suficiente pentru a convinge consilierii să susțină candidatura Bucureștiului.
Reticența politică și problemele de fond
Motivul oficial pentru respingerea candidaturii ține de absenteismul consilierilor, dar în spatele deciziei se află explicații mai profunde. În dezbateri, mulți au criticat lipsa de progrese concrete în planificarea urbană, precum și incapacitatea administrației locale de a avea o strategie clară în domeniu. Viceprimarul Adrian Vigheciu s-a exprimat explicit: „Mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici.”
De asemenea, contează și contextul politic local, unde criticile la adresa guvernului și a administrației centrale sunt frecvent exprimate, iar proiectul de a organiza astfel de evenimente europene devine o temă sensibilă. În plus, unele surse susțin că în alianța politică a fost chiar o dispută internă cu privire la prioritățile de dezvoltare ale Capitalei.
Timpul se scurge și dezamăgirea persistă
La termenul limită pentru depunerea candidaturilor, 17 februarie, Bucureștiul a rămas fără șanse concrete, având în vedere că decizia finală trebuie luată până în aprilie. Conform anunțurilor oficiale ale Comisiei Europene, lista scurtă a orașelor candidate va fi stabilită în întâlnirea din 15 aprilie 2026, lăsând Bucureștiului foarte puțin timp pentru a-și pregăti candidatura.
În condițiile în care pregătirile pentru eveniment presupun resurse considerabile și implicare administrativă, decizia Consiliului General reprezintă o oportunitate irosită pentru Capitală. În timp ce alte mari orașe europene își pregătesc candidaturi, Bucureștiul rămâne în afara cutiei de instruments pentru promovare europeană, ceea ce adaugă un nou capitol frustrărilor legate de pregătirea urbanistică și de capacitatea administrației locale de a se poziționa pe scena comunității europene.
Dacă situația se va modifica, depinde acum de voința politicienilor și de orice alte inițiative care ar putea radicaliza procesul de a aduce Bucureștiului un eveniment de asemenea amploare. În timp ce decizia oficială a fost una negativă, perspectiva de a fi gazdă a unei astfel de reuniuni majore rămâne încă un capitol de dezbatere pentru administrație și pentru comunitatea urbană a Capitalei.
