Consiliul de administrație al BNR menține politica monetară în contextul inflației în scădere lentă
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis astăzi, 7 aprilie 2026, să păstreze nivelul actual al ratelor dobânzilor de politică monetară, în condițiile în care inflația a continuat să scadă lent în primele luni ale anului. Rata dobânzii de referință rămâne la 6,50%. De asemenea, ratele pentru facilitățile de creditare și depozit sunt menținute, respectiv 7,50% și 5,50%, alături de nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii.
Decizia survine în contextul în care rata anuală a inflației a coborât de la 9,69% în decembrie 2025 la 9,31% în februarie 2026, principalul factor de descreștere fiind reducerea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale. Totodată, inflația CORE2 ajustat s-a stabilizat, înregistrând o ușoară scădere, la 8,3% în februarie, de la 8,5% în decembrie 2025. Aceste cifre indică o tendință de ajustare a prețurilor, dar menținerea unor nivele relativ ridicate ale inflației mărturisește dificultățile în stabilizarea completă a mediului economic.
Menținerea ratelor actuale a fost justificată și de evoluțiile din piața monetară și de incertitudinile interne și internaționale, precum conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, care influențează comportamentul piețelor financiare și costurile de finanțare.
Impactul evoluției economice și tensiunile regionale asupra perspectivei economiei locale
Activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul patru din 2025, după o ușoară scădere de 0,1% trimestrial, indicând o încetinire accentuată a creșterii economice. În primele luni ale anului, datele arată o încetinire a dinamicii PIB-ului, cu un avans de doar 0,2% față de același interval din 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor a continuat să scadă și producția industrială s-a contractat semnificativ.
În același timp, formarea brută de capital fix a rămas robustă, iar exporturile de bunuri și servicii au redevenit expansioniste, depășind ritmul importurilor și menținând deficitul comercial în scădere. Totuși, activitatea economică nu pare să își revină complet, existând riscul unei adânciri a contracției, pe fondul tensiunilor regionale și al crizei energetice.
Analiștii subliniază că, în contextul acestor evoluții, redresarea economică din trimestrul întâi al anului se face pe un fond de creștere foarte modestă, cu declinuri semnificative în sectorul vânzărilor și construcțiilor, și o recesiune relativ pronunțată în producția industrială.
Rămânerea politicii monetare stabile în așteptarea următoarelor provocări
Decizia BNR de a menține rata dobânzii și nivelurile celorlalte instrumente de politică fiscală este destinată asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu și sprijinirii unei creșteri economice sustenabile. În comunicatul oficial, banca centrală subliniază că monitorizează îndeaproape evoluțiile mediului intern și internațional, pregătindu-se să intervenă dacă va fi necesar, folosind toate instrumentele în măsură.
Pentru viitor, previziunile indică o creștere a ratelor inflației de la 3% la 6% până în lunile iunie, ca urmare a scumpirii energiei, tranzitorii fiind efectele negative ale expirerii schemelor de plafonare a prețurilor și majorărilor fiscale. Totodată, progresele în consolidarea bugetară și utilizarea fondurilor europene, în special PNRR, sunt considerate esențiale pentru compensarea efectelor negative ale crizei și pentru implementarea reformelor structurale necesare.
Consiliul de administrație al BNR a reținut că, în condițiile în care riscurile geopolitice și economice sunt în creștere, adaptarea politicii monetare trebuie să fie echilibrată, pentru a păstra stabilitatea și pentru a susține redresarea economică pe termen lung. În perioada următoare, deciziile vor fi influențate și de evoluțiile din piețele internaționale, precum și de politica monetară implementată de BCE și Fed, și de reacția piețelor regionale.
