Controverse în Justiție: Proces împotriva judecătorilor constituționali Dacian Dragoș și Mihai Busuioc
Avocata Silvia Uscov, membră a formațiunii AUR, a inițiat două procese împotriva judecătorilor constituționali Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, contestând legalitatea numirilor acestora. Acțiunea a avut loc pe 31 decembrie 2025, în contextul unei tensiuni politice crescute, generată de discuțiile pe marginea Legii pensiilor magistraților. Uscov susține că ambii judecători nu îndeplinesc condiția de vechime de 18 ani necesară pentru a activa în această funcție.
Un moment-cheie care a prefigurat acțiunile legale a fost absența judecătorilor numiți de PSD, inclusiv Mihai Busuioc, în cadrul unei ședințe de discuție asupra Legii pensiilor magistraților. Această situație a lăsat Curtea Constituțională fără cvorum pe 28 decembrie, iar pe 29 decembrie, niciunul dintre cei patru judecători numiți de PSD nu s-a prezentat. Aceste tergiversări au fost interpretate de mulți observatori ca o tentativă de blocare a legii care limitează pensiile magistraților în raport cu salariile.
Ce urmărește avocata AUR?
Uscov, prin procesele sale, pare să aibă ca obiectiv schimbarea componenței Curții Constituționale, în special eliminarea lui Dacian Dragoș. “Nu are vechimea necesară, iar absențele sale din ședințele Curții sugerează o neimplicare serioasă”, a declarat avocata pentru presă. Totuși, în privința lui Mihai Busuioc, legalitatea mandatului său este bine întărită, având în vedere validarea sa din partea Senatului.
Liviu Avram, un analist de drept, a subliniat că motivările aduse de Uscov în privința lui Dragoș sunt discutabile. “Din punct de vedere legal, el are o carieră academică solidă, iar partea criticată de Uscov este mai mult o interpretare personală a legii”, a punctat acesta. În opinia sa, procesul are potențialul de a schimba structura Curții, dar argumentele folosite ar putea să nu reziste în instanță.
Timpul este esențial
Intervalul scurt dintre inițierea proceselor și așteptările legate de o eventuală sentință este notabil. Se estimează ca pronunțarea ar putea veni chiar înainte de ședința programată a Curții Constituționale pentru a discuta Legea pensiilor. Această rapiditate este neobișnuită în sistemul judiciar românesc, unde procesele târzie adesea ani de zile înainte de a fi soluționate.
Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan, rămâne în mijlocul unei dispute politice ce reflectă o polarizare profundă în societatea românească. “Fără un judecător de partea susținătorilor legii, blocajul este iminent”, avertizează experții. În actualul context, o decizie favorabilă lui Uscov ar putea declanșa o criză în procesul legislativ, cu efecte pe termen lung asupra sistemului judiciar.
Este evident că această situație pune presiune nu doar asupra judecătorilor, ci și asupra întregului sistem politic românesc. Alegerea de a institui procesele pe ultimul loc calendaristic al anului 2025 sugerează o strategie deliberată, menită să capitalizeze asupra incertitudinii legislative în jurul pensiilor magistraților.
În concluzie, această dispută legală între Uscov și cei doi judecători nu este doar o simplă bătălie între avocați și judecători, ci un punct central într-un conflict mai larg ce vizează redifinirea atribuțiilor și limitelor justiției în România. Urmările acestei acțiuni vor avea un impact semnificativ asupra percepției publice privind instituțiile statului și funcționarea lor democratică.
