România riscă recesiune în 2026, avertizează confederația angajatorilor
Probabilitatea ca România să intre în recesiune în prima jumătate a anului 2026 este ridicată, potrivit Confederației Patronale Concordia. Organizația amintește de scăderea consumului, inflația persistentă și presiunile tot mai mari asupra planurilor de investiții ale companiilor.nnConform datelor, inflația erodează tot mai mult puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, efectele fiind vizibile în datele de la retail. Volumul vânzărilor cu amănuntul s-a contractat constant din a doua jumătate a anului 2025, declinul anual ajungând la 6,2% în februarie 2026. Scăderea este chiar mai accentuată în cazul produselor nealimentare (-9,4%), un segment considerat un indicator-cheie al sentimentului și incertitudinii în rândul gospodăriilor.
Consumul fragil, o amenințare la adresa creșterii economice
Un consum mai redus era deja de așteptat să afecteze negativ creșterea economică în acest an. Organismul de prognoză al statului, CNP, a proiectat o contracție de 0,8% a consumului privat în 2026, ce ar urma să fie compensată de o creștere de 4% a formării brute de capital fix, rezultând o creștere generală a PIB-ului de aproximativ 1%. O redresare mai solidă a consumului este anticipată abia din 2027.
Companiile, sub presiune din mai multe direcții
Concordia a avertizat însă că mediul economic general devine din ce în ce mai dificil. Companiile se confruntă cu costuri mai mari pentru energie și materii prime, alături de costuri de finanțare persistent ridicate, în timp ce presiunea din partea statului asupra piețelor financiare interne limitează accesul la finanțare mai ieftină.nnCa urmare, firmele sunt forțate să absoarbă o parte din aceste creșteri de costuri, ceea ce se reflectă deja în revizuirea în scădere a planurilor de investiții și în gestionarea mai strictă a lichidităților.
Grupul de afaceri a descris dinamica actuală ca fiind tipică pentru perioadele marcate de inflație ridicată și incertitudine externă, subliniind că economia suferă o recalibrare, mai degrabă decât o criză structurală. „Există perspective de redresare, dar aceasta este condiționată”, a precizat Concordia, adăugând că o revenire va depinde de stabilizarea inflației, restabilirea încrederii consumatorilor și a companiilor și menținerea unui cadru macroeconomic previzibil.
