Atacurile cibernetice, odată considerate incidente izolate sau cu impact limitat, au devenit acum o amenințare cotidiană pentru orice organizație, indiferent de mărime sau domeniu de activitate. Într-o eră în care aproape totul depinde de tehnologii digitale, o breșă poate avea consecințe devastatoare în facturare, logistică, relaționarea cu clienții sau chiar în livrarea produselor și servicii. Și dacă în alte vremuri astfel de incidente erau rare și de cele mai multe ori ușor de gestionat, astăzi ele sunt parte a unui război cibernetic sofisticat, bine finanțat și din ce în ce mai greu de contracarat.
Criza de securitate digitală: de la viruși zgomotoși la atacuri în lanț
Tendința este clară: atacurile evoluează nu doar în intensitate, ci și în complexitate, devenind adevărate campanii bine orchestrate, care combină phishingul, furtul de identitate, compromiterea furnizorilor de servicii, atacuri asupra infrastructurii cloud și răscumpărare prin ransomware. Nu mai vorbim doar despre viruși care blochează un calculator, ci despre o industrie întregă de infractori care operează în echipe organizate, pregătite să stea ascunși în sistem pentru săptămâni, chiar luni, înainte de a ataca. În acest timp, aceștia folosesc instrumente și servicii cloud legitime, imitând comportamentul normal al angajaților, astfel încât alertele să fie evitate, iar activitatea malițioasă să rămână nedetectată.
România, între adaptare haotică și maturizare strategică
România nu face excepție în fața acestei crize de securitate digitală. Creșterea bruscă a incidentelor și fraudelor informatice a determinat companiile locale, adesea fără o pregătire corespunzătoare, să caute soluții rapide pentru a face față. În același timp, presiunea europeană pentru conformitate, impusă de reglementările precum GDPR sau directivele pentru infrastructurile critice, a forțat companiile să adopte un model de apărare mai riguros. În trecut, măsurile de securitate se limitau deseori la un antivirus și un firewall, însă acum “apărarea” reprezintă un set coerent de procese, tehnologii și resurse umane, toate integrate în planuri de răspuns la incidente și exerciții periodice.
De ce atacurile devin mai inteligente și mai greu de contracarat
Una dintre principalele diferențe față de epocile trecute este sofisticarea metodologiilor atacatorilor. Lanturile de compromitere încep cu accesul inițial, deseori prin phishing sau conturi compromise, apoi continuă cu traversarea rețelei, escaladarea privilegiilor și exfiltrarea datelor. Diversitatea instrumentelor folosite, de la servicii cloud legitime la tehnici care mimează activitatea normală, le permite infractorilor să se ascundă în sistem siguri și să opereze disimulată pentru perioade lungi de timp. În plus, democratizarea accesului la instrumente de hacking, pe piața neagră, facilitează orice infractor sau grup organizat să lanseze atacuri sofisticate la costuri relativ mici.
O imagine a unui atac modern: din email în rețea și în cloud
De altfel, cel mai frecvent început al unui atac modern este un email aparent banal, cu atașament sau link aparent inofensiv. Angajații, adesea neavizați, introduc credențiale pe site-uri false, iar atacatorii obțin controlul asupra conturilor de email sau asupra unor aplicații interne. Odată preluați controlul, aceștia pot accesa documente sensibile, pot trimite mesaje către colegi sau pot încerca să compromită conturile VPN sau serviciile cloud, dacă nu există măsuri solide de autentificare multiplă. În cazul unei organizații care a migrat masiv în cloud, compromiterea unei simple conturi cu drepturi mai mari poate duce la dezastru, dacă politicile de securitate nu sunt bine puse la punct.
Răspândirea ransomware-ului adaugă un strat suplimentar de complexitate, fiindcă tacticile de pregătire implică identificarea backupurilor, dezactivarea sistemelor de securitate și escaladarea privilegiilor pentru a maximiza impactul. În cele din urmă, combinația de furat de date și șantaj − chiar dacă backupurile există − mută centrul de greutate al problemei din simpla restaurare tehnică într-o criză de imagine, legală și contractuală pentru companie.
De la prevenție la reacție rapidă: o strategie pentru ultimele luni ale anului
Pentru a contracara aceste amenințări, companiile trebuie să pună accent pe igiena digitală, elaborând politici solide de parole, actualizări și gestionare a drepturilor de acces. Dar la fel de important este să presupună că breșele se vor produce oricând și să dezvolte planuri clare de răspuns, integrate în procesele interne. Instituirea unui sistem de monitorizare eficient, fie prin servicii externalizate de tip MDR, fie printr-un SOC intern, devine esențială pentru detectarea și gestionarea threat-urilor.
Testarea periodică a backupurilor, exercițiile de restaurare și instruirea angajaților să recunoască semnele unui atac rămân însă elementele cheie în creșterea rezilienței. Într-un peisaj cibernetic în continuă evoluție, ultima provocare pentru managerii de risc este să proceseze rapid, eficient și coordonat fiecare incident, creând astfel o linie de apărare solidă pentru ultimele luni ale anului și pentru viitor.
