Guvernul contestat în instanță pentru constituirea Comitetului de analiză a legislației din justiție
Decizia premierului Călin Bolojan de a constitui un Nou Comitet pentru analizarea și revizuirea legislației din domeniul justiției a ajuns sub semnul întrebării în justiție. La Curtea de Apel București a fost depusă o contestare care vizează suspendarea executării hotărârii guvernamentale din 19 decembrie 2025. Această mișcare juridică vine în contextul unor tensiuni crescute legate de reformele din justiție, dar și după reportajul realizat de Recorder și protestele de stradă care au marcat ultimele săptămâni.
Contestație la o decizie controversată a Guvernului
Anunțată inițial drept o măsură menită să asigure transparență și eficiență în procesul de reformare a legislației juridice, decizia premierului a fost rapid contestată în instanță. Textul hotărârii, publicat în decembrie pe portalul oficial al Guvernului, prevede constituirea unui comitet cu atribuții largi în analizarea și propunerea de modificări legislative în domeniul justiției. Însă, opoziția și mai multe organizații civice au criticat inițiativa, acuzând-o de potențial abuz de putere și deîndepărtare de procedurile democratice standard.
Activiști, avocați și reprezentanți ai societății civile s-au adresat Curții de Apel București în încercarea de a obține suspendarea executării hotărârii. În cererea formulată, aceștia susțin că decizia ar putea grav afecta echitatea și independența justiției, introducând un precedent periculos în modul în care se pot apuca de reforme instituționale majore fără o consultare adecvată sau o trasabilitate clară a procesului decizional.
Contextul reformei judiciare și reacția opiniei publice
De la numirea sa în funcție, premierul Bolojan a anunțat intenția de a revizui legislația justiției, ca parte a unui plan mai amplu de reformare menită să combată corupția și să crească transparența în sistem. În discursurile sale, acesta a subliniat că reformele sunt necesare pentru a întări statul de drept, dar reformele rapide și fără consultări ample au stârnit reacții adverse din partea multiplei părți ale societății.
Reportajul Recorder și protestele care au urmat au fost semnale clare ale nemulțumirii unei părți a opiniei publice și a actorilor din sistemul juridic. Sustinătorii inițiativei guvernamentale susțin, însă, că aceste măsuri sunt necesare pentru a combate riscurile ca sistemul de justiție să fie influențat sau controlat politic.
Perspectiva juridică și implicațiile legale
Susținătorii contestării consideră că hotărârea premierului depășește atribuțiile constituționale și legale ale guvernului, având potențialul de a submina principiul separației puterilor în stat. În timp ce justiția analizează legalitatea deciziei, politicienii din opoziție și reprezentanții societății civile cer o transparență mai mare în procesul de reformare a legislației și solicită dialog deschis.
Deocamdată, procesul în instanță continuă, iar decizia Curții de Apel București va avea un efect crucial asupra parcursului acestor reforme legislative. În timp ce Camera Juridică examinează legalitatea hotărârii, specialiștii avertizează că această situație poate provoca întârzierea unor schimbări legale esențiale, dar și poate accentua tensiunile între instituțiile statului și societate.
În ultima săptămână, oficialii guvernamentali au afirmat că vor respecta decizia instanței și că procesul de reformare a justiției trebuie realizat cu maximă responsabilitate și transparență. Rămâne de văzut dacă această criză juridică va duce la ajustări în planul guvernamental sau va declanșa un nou val de dispute politice și sociale.
