Coiful de la Coțofenești, o piesă de tezaur datând din secolele I-IV înainte de Hristos și considerată una dintre cele mai mari comori ale României, a fost recuperat după mai bine de un an de la furt. Obiectul, furat din Muzeul Drents din Assen, Olanda, în ianuarie 2025, a fost adus înapoi în țară cu ajutorul unui detectiv privat cunoscut drept „Indiana Jones al lumii artei”, și a poliției olandeze.
De la jaf până la recuperare, evoluția cazului a reprezentat o adevărată provocare pentru autoritățile române și internaționale. Artefactele, inclusiv coiful și două brățări dacice, au fost prezentate joi într-o conferință de presă, fiind păzite de doi polițiști înarmați, expuse în spatele unor vitrine special create pentru protecție.
Detalii despre recuperare și starea artefactelor
Potrivit surselor, toate obiectele recuperate sunt în stare relativ bună, deși coiful prezintă o mică îndoitură, cauzată probabil de folosirea explozibili de către hoți pentru a pătrunde în muzeu. În ciuda daunelor, artefactele sunt considerate recuperate integral. Procurorii olandezi au sugerat că acestea au fost predate prin intermediul avocaților suspecților.
Arthur Brand, detectivul privat implicat în anchetă, a afirmat că răbdarea și colaborarea dintre echipa sa și poliție au fost esențiale. El a spus că echipa a rămas optimistă, în pofida dificultăților, și că doar o mică parte din operele furate reușesc să fie recuperate ulterior. „E incredibil. Eram foarte optimiști și aveam mari speranțe că obiectele vor putea fi recuperate, întrucât se credea că hoții nu au avut timp să le topească, dar e mai ușor de zis decât de făcut”, a declarat Brand.
Subiectul are un impact simbolic deosebit în România, deoarece Coiful și brățările reprezintă o parte importantă a patrimoniului dacilor, ilustrând o artă veche de peste 2.500 de ani. Multe cărți de istorie pentru copii subliniază importanța acestor artefacte, care devin astfel simboluri ale identității naționale.
Repercusiuni și măsuri de siguranță în cazul expozițiilor
În urma jafului, au fost exprimate critici legate de modul în care au fost organizate expozițiile și măsurile de securitate. Fostul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a declarat că incidentul nu s-ar fi produs dacă expoziția ar fi fost mai bine gestionată. Ea a adăugat că astfel de evenimente au avut loc și în alte țări precum Portugalia, Spania și Italia, ceea ce sugerează o vulnerabilitate generală în protejarea patrimoniului.
În cazul celor două brățări dacice și coiful recuperat, autoritățile olandeze au sugerat că obiectele au fost predate prin intermediul avocaților suspectilor, probabil în schimbul unor beneficii sau drepturi. Procesul celor trei suspecti, cu vârste între 21 și 35 de ani, este programat să înceapă la sfârșitul acestei luni.
Pentru statul român, recuperarea acestor artefacte reprezintă și o chestiune de reparație morală și de restituire a ceea ce reprezintă o parte fundamentală a identității naționale. Suma despăgubirilor plătite pentru pierderea acestora va fi stabilită în funcție de starea de conservare a obiectelor, după evaluări realizate de experți acreditați de Ministerul Culturii. Anul trecut, România a încasat peste 5,7 milioane de euro din despăgubiri pentru artefactele furate.
Primarul localității Assen, de unde a fost furat coiful, a descris jaful drept „un coșmar”, calificând incidentul ca fiind „un atac împotriva tuturor”. În timpul recuperării, muzeul olandez și autoritățile române au evitat orice declarație care să expună detalii despre modul în care a fost realizată operațiunea pentru a evita eventuale noi tentative de furt sau manipulări.
Tezaurul dac a fost declarat gata să fie returnat în România și urmează să fie expus publicului în cele mai scurte timp, după finalizarea procedurilor administrative și a verificărilor de securitate. Procesul de transfer, însă, rămâne o etapă importantă pentru autorități, care trebuie să asigure împiedicarea oricăror alte tentative de furt sau falsificare a artefactelor.
Sursa: Digi24
