Coaliția de la Putere prezintă un plan ambițios pentru reforma administrației publice
După o așteptare îndelungată, coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR și UDMR a prezentat public proiectul de reformare a administrației publice centrale. Această inițiativă vine în urma unor discuții intense și amânări repetate, având ca scop principal reducerea cheltuielilor bugetare. Pentru anul în curs, autorii proiectului estimează un impact bugetar negativ de 1,64 miliarde de lei pe partea de cheltuieli, cu o medie anuală de economii de peste trei miliarde de lei în următorii patru ani.
Măsuri radicale pentru o administrație eficientă
Reformele propuse preconizează o disciplină financiară îmbunătățită, având ca obiectiv principal reducerea cheltuielilor de personal cu 10%. Premierul Ilie Bolojan a evidențiat că aproximativ 80.000 de posturi din administrația publică sunt vacante, ceea ce face ca măsurile să fie percepute ca fiind necesare. “Trebuie să ne îndreptăm spre o administrație mai eficientă, iar acest proiect reprezintă un prim pas în acea direcție”, a declarat Bolojan în cadrul conferinței de presă.
În mod notabil, proiectul prevede excepții de la reducerea personalului pentru domeniile de educație, sănătate, apărare și ordine publică. Aici, măsurile compensatorii includ creșterea vârstei de pensionare pentru militari și modificări în sistemul de salarizare a cadrelor didactice, al căror spor pentru doctorat va fi redus. Schimbările vizate în sistemul sanitar impun, de asemenea, un nou sistem de clasificare a spitalelor și salarii bazate pe performanță.
Reacția actorilor din domeniu
Reacția la aceste măsuri a fost variată. Deși unele voci din coaliție salută inițiativa, critici din rândul opoziției și specialiștilor în adminstrație avertizează cu privire la posibilele consecințe. “Reducerea personalului va afecta calitatea serviciilor oferite cetățenilor, în special în domenii sensibile cum ar fi sănătatea și educația”, a comentat un expert în managementul serviciilor publice.
Mai mult, sindicatele din aceste domenii au exprimat îngrijorări cu privire la impactul pe termen lung al acestor măsuri. “Nu vrem să ne vedem colegii în situația de a fi concediați pentru a acoperi gaura bugetară”, a afirmat liderul unui sindicat din domeniul sănătății.
Trecerea de la vorbe la fapte
Pragmatică, coaliția de guvernare își asumă un termen limită pentru implementarea acestor măsuri, stabilind că reducerile de personal vor fi aplicabile până la data de 1 iulie 2026. În intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026, ordonatorii principali de credite vor trebui să dovedească economiile realizate, ajustând reducerile proporțional cu economiile efectiv obținute în anul 2025.
Proiectul mai stipulează o flexibilitate crescută în organizarea serviciilor publice de asistență socială, oferind autorităților locale libertatea de a decide structura optimă pentru a răspunde nevoilor comunității. Această efort de reformă ar putea deschide calea pentru o administrație publică mai adaptabilă și mai responsabilă față de cetățeni.
Reforma administrației publice centrale marchează un punct de cotitură într-un sistem adesea criticat pentru ineficiență. Executivul are acum responsabilitatea de a transforma aceste intenții în realitate, oferind soluții viabile și sustenabile pentru provocările cu care se confruntă România.
