Clujenii au avut parte de 222 de zile în care aerul a fost considerat poluat în 2023, o situație alarmantă care încadrează orașul în rândul localităților cu probleme serioase de calitate a aerului din România. Datele provin dintr-un studiu amplu realizat de rețeaua comunitară „Strop de Aer”, care a analizat peste 1,8 milioane de măsurători colectate din aproape 50 de senzori instalați de către cetățeni. Rezultatele arată o problemă de durată și tot mai acutizată, ce necesită măsuri urgente pentru a restabili un mediu sănătos pentru clujeni.
### Poluarea în Cluj: o realitate persistente
Rezultatele studiului sunt un semnal clar al faptului că poluarea aerului nu s-a diminuat în ultimii ani, ci din contră, a devenit o prezență constantă în viața de zi cu zi a locuitorilor Clujului. În ciuda eforturilor orașului de a implementa politici verzi, scena urbană continuă să sufere din cauza emisiilor provenite din trafic, industrie sau surse domestice. Strop de Aer, inițiativă a comunității, a arătat chiar și în trecut că nivelurile de poluare depășesc frecvent limitele recomandate de autorități.
„Clujenii au respirat aer poluat în 222 de zile anul trecut”, informează analiza, evidențiind o cifră care, în timp ce poate părea abstractă, înseamnă de fapt că peste două treimi din zilele anului, nivelurile de particule nocive s-au situat peste valorile de siguranță. Această statistică nu trebuie ignorată, având în vedere impactul dublu pe care îl are asupra sănătății populației, în special asupra copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu boli cronice respiratorii.
### Senzori cetățenești și implicarea comunității
Un aspect notabil al studiului îl reprezintă metodele de colectare a datelor. Spre deosebire de monitorizările oficiale, care de multe ori sunt limitate ca număr și acoperire, rețeaua „Strop de Aer” a reușit să concentreze măsurători provenite din sufletul comunității. 48 de senzori dispuși pe întreg teritoriul orașului au contribuției la construirea unei imagini reale a nivelului de poluare. Astfel, cetățenii au avut rol activ în monitorizarea calității aerului, contribuind prin instalații DIY (făcut tu însuți) și prin semnalarea permanenta a situației.
„Analiza, realizată pe baza a peste 1,8 milioane de măsurători colectate de la 48 de senzori instalați de cetățeni, evidențiază faptul că poluarea nu a scăzut, în ciuda eforturilor locale”, subliniază reprezentanții proiectului. În plus, această implicare comunitară evidențiază o tendință spre conștientizare și mobilizare socială, dar și lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților, care continuă să gestioneze problema mai mult pe hârtie decât în teren.
### Efectele asupra sănătății și soluțiile de urgență
Datele alarmante despre durata expunerii la aer poluat impun autorităților locale și centrale să ia măsuri ferme pentru reducerea impactului asupra sănătății populației. Studiile științifice arată că prezența constantă a particulelor fine în aer poate duce la o creștere a cazurilor de boli respiratorii, cardiovasculare și chiar la o reducere a speranței de viață. În mod concret, cei mai vulnerabili sunt riscați zilnic, ceea ce face ca politicile de reducere a emisiilor să devină o prioritate urgentă, nu o opțiune.
Primăria Cluj-Napoca a anunțat recent că lucrează la propuneri pentru îmbunătățirea situației, însă fără rezultate concrete încă. Timpul se scurge, iar cetățenii se întreabă dacă autoritățile vor reuși să implementeze măsuri care să reducă numărul zilelor cu aer poluat, astfel încât să asigure o calitate a vieții mai bună pentru toți.
Pe măsură ce sezonul cald se apropie, preocuparea pentru calitatea aerului devine tot mai acută. Rămâne de urmărit dacă măsurile propuse vor fi implementate cu succes, iar orașul va reuși să reducă perioada în care clujenii sunt expuși riscului de îmbolnăvire cauzată de poluare. În contextul în care comunitatea și-a asumat un rol activ în monitorizare, poate că și autoritățile vor fi motivate să acționeze cu mai multă hotărâre pentru a face din Cluj un oraș mai sănătos.
