Judecătorii și magistrații din sistemul judiciar românesc se confruntă, din ce în ce mai des, cu o campanie de denigrare și atacuri din partea unor reprezentanți ai mediului politic și al societății civile. În ultimele zile, Claudiu Drăgușin, judecător CSM, a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care opinia publică și unele voci influente își manifestă dezaprobarea față de activitatea și integritatea magistraților, alimentând astfel un climat ostil și intolerant față de justiție.
Atacuri la adresa magistraților, acuzații nefondate și discursul public extrem
Într-un interviu recent, Claudiu Drăgușin a indicat că o parte din clasa politică s-a implicat în discursuri nefondate care pun la îndoială imparțialitatea judecătorilor și integritatea Justiției. El a menționat că magistrații sunt adesea percepuți, printr-un discurs populist, ca „dușmani ai poporului”, ceea ce nu doar creează un climat de animozitate, ci și afectează grav stabilitatea sistemului judiciar.
„N-aș spune că toată clasa politică a fost în siajul ăsta, însă o parte din ea, da,” a declarat Drăgușin, adăugând că, în ultimul timp, s-au intensificat discursurile care vorbesc despre „Scoată magistratura de sub dictatura magistraților” sau chiar despre desființarea completă a sistemului judiciar. Acesta a subliniat, ironic, că o soluție pentru problemele financiare ar fi chiar să „punem societatea civilă sau societatea în ansamblul să decidă” asupra justiției, cu tot riscul de a duce la desființarea magistraturii.
Bullying-ul și presiunile din viața cotidiană asupra judecătorilor
Un aspect foarte grav și mai puțin discutat este modul în care magistrații sunt vizați în viața de zi cu zi, fapt de natură să agraveze sentimentul de vulnerabilitate și să descurajeze tinerii interesați de cariera în justiție. Drăgușin a relatat că judecătorii au fost supuși unor forme de bullying, uneori extrem de abuzive. Potrivit acestuia, există cazuri în care colegii sau chiar prieteni au fost dați afară din taxi doar pentru că au fost recunoscuți ca fiind magistrați, deși nu aveau niciun fel de nerealizare criminală sau de culpă.
„Copiii lor din clasa V-a, are merg la școală și colegii lor îi întreabă despre părinții lor care sunt magistrați” – a explicat Drăgușin – „și tot această formă de bullying, despre care noi nu vorbim aproape deloc, devine tot mai frecventă.” El a mai adăugat că aceste atitudini dând dovadă de o ignorare gravă a rolului și respectului pe care trebuie să îl aibă orice instituție pentru cei care o reprezintă.
Discurso-ul politic și societatea civilă, influențe care subminează autoritatea justiției
Deși atacurile vin din sfera politică, judecătorul subliniază că și discursul societății civile poate, uneori, să contribuie la destabilizarea Justiției. El a făcut referire la declarațiile scandaloase ale unor membri ai societății civile, care au promovat ideea că magistrații trebuie „eliminați” din deciziile importante sau că sistemul trebuie „rescris” pentru a fi mai controlabil.
„Păi hai să punem politicieni să dea deciziile și atunci rezolvăm,” a comentat sarcastic Drăgușin. „Sau poate, și mai bine, să punem societatea civilă sau societatea în ansamblu să dea deciziile și să desființăm magistratura, că e mai ieftin și atunci, sigur, măcar o problemă la buget am rezolva-o.” Aceste afirmații pun în evidență un grad ridicat de dezolare și de lipsă de credibilitate față de forurile care ar trebui să garanteze independența și imparțialitatea sistemului judiciar.
Provocări pentru justiție și perspectiva viitoare
Este evident că, în contextul acestor atacuri orchestrate și al atitudinii ostile, magistrații se află într-o poziție dificilă, încercând să își păstreze demnitatea și profesionalismul într-un mediu din ce în ce mai polarizat. În ciuda rugăminților și apelurilor la calm și responsabilitate de partea sistemului judiciar, riscul unui climat de confruntare continue rămâne ridicat, amenințând să submineze încrederea publicului în justiție.
Pe termen mediu, este esențial ca vocea magistraților să fie ascultată și susținută mai ales de către factorii politici și societatea civilă, pentru a construi un climat de respect reciproc și pentru a asigura independența sistemului judiciar. În același timp, provocarea rămâne ca instituțiile statului să își reafirme autonomia, în condițiile în care presiunile externe sau interne pot slăbi echilibrul delicat necesar funcționării unei justiții imparțiale și eficiente.
