Bucureștiul își schimbă modul de finanțare după două decenii de dezbateri și controverse
De luni bune, Bucureștiul se află în pragul unei răsturnări semnificative în modul în care gestionează finanțele publice. Anul acesta va marca o premieră, după mai bine de 20 de ani, când Consiliul General al Municipiului București (CGMB) va avea un cuvânt decisiv în repartizarea fondurilor alocate sectorelor, într-un context în care primarul Ciprian Ciucu are în față o majoritate fragilă.
Schimbare în distribuția fondurilor: Bucureștiul ia controlul
Modificările apar odată cu adoptarea unui amendament de către Parlament, vineri, la legea bugetului pentru anul 2026. În esență, această prevedere îl plasează pe primarul general în poziția de prioritate absolută în distribuirea banilor, doar Primăria Capitalei având dreptul de a decide asupra sumelor alocate pentru sectoare, pe bază de proiecte. Restul fondurilor – aproximativ 85% din impozitul estimat pe venit – vor fi repartizate de CGMB, nu de Guvern, după cum s-a întâmplat până acum.
„Suma corespunzătoare unei cote de 85% din impozitul pe venit estimat (…) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București bugetului local al municipiului și bugetelor locale ale sectoarelor”, stipulează textul de lege. În plus, primăriile de sectoare trebuie să depună cereri în termen de două zile de la solicitare, pentru a avea dreptul la partea lor de fonduri, iar CGMB are obligația să solicite aceste propuneri în același interval.
Această decizie se înscrie într-un context mai larg, dar și controversat, având în vedere faptul că a fost inițiată ca o implementare temporară a unui referendum din urmă cu doi ani. În 2021, peste 65% dintre bucureșteni au votat în favoarea reordonării modului de repartizare a taxelor și impozitelor, cerând ca deciziile privind fondurile să fie luate de CGMB, și nu de Guvern.
Dominanța primarilor de sectoare și alocări speciale pentru proiecte
Un alt element de noutate este faptul că legislația a adus și o prevedere specială pentru Sectorul 4, care va primi, în acest an, suma de 150 de milioane de lei pentru a continua două proiecte de infrastructură în derulare. Este vorba despre lucrări la un pasaj rutier intersecția strada Ion Iriceanu și strada Turnu Măgurele, și despre regenerarea spațiilor publice din zona Pasajul Unirii, precum și alte investiții în infrastructură. Diferența va fi virată către bugetele locale ale sectoarelor, pe același principiu al cotei de 14%, stabilită pentru anul 2026.
Această decizie vine într-un moment în care primarii de sectoare își reafirmă majoritatea în consiliile locale, însă cu un joc de alianțe fragile în CGMB. Ciprian Ciucu, primarul general, beneficiază de sprijinul unei alianțe de 28 de consilieri, proveniți din cinci partide, în timp ce opoziția, formată din PSD, AUR și PUSL, deține 27 de consilieri. În aceste condiții, orice decizie majoră, precum adoptarea bugetului, necesită o majoritate calificată de două treimi, complicând procesul de decizie.
Revolutii și controverse în fosta structură de putere a sectoarelor
Pentru București, schimbările legislative și politice din ultimii ani înseamnă o revenire la centralizare, după aproape două decenii în care primăriile de sector dețineau o putere tot mai mare asupra finanțelor și deciziilor administrative. Înainte de anii 2000, bugetul Capitalei era gestionat exclusiv de Primăria Generală, care distribuia fondurile către sectoare, însă restructurările din perioada mandatului lui Traian Băsescu și a guvernului lui Adrian Năstase au transferat o parte semnificativă din responsabilități către primarii de sector, sporind competențele și influența lor în deciziile locale.
Ce s-a dorit inițial a fost o institucionalizare a autonomia sectoarelor în gestionarea infrastructurii și a serviciilor publice, dar această evoluție a fost însoțită de critici dure, susținute atât de traiectoria de dezvoltare urbană, cât și de conflictele legate de gestionarea fondurilor. În ultimii ani, politicienii, dar și specialiștii în urbanism, au avertizat adesea asupra riscului ca sectorizarea excesivă să ducă la o fragmentare excesivă a resurselor și la o lipsă de viziune comună pentru dezvoltarea orașului.
Aceste ultime modificări legislative și strategiile locale vor trebui să găsească un echilibru între autonomia sectorială și ponderarea deciziilor la nivelul Capitalei. În contextul actual, în care primarul Ciprian Ciucu trebuie să convingă colegii de partid și aliații politici, această schimbare ar putea fi punctul de inflexiune pentru o nouă etapă în evoluția administrativă a Bucureștiului. Istoria recentă indică însă că actuala puzzle political-administrativă va rămâne, cel puțin pentru moment, fragilă, iar echilibrele vor fi puse la încercare în continuare.
