În inima parcului Cișmigiu, martori tăcuți ai unei lumi demult apuse, stau stâlpii de iluminat din fontă. Vopsiți în verde și purtând semnele trecerii timpului, acești stâlpi sunt mărturii ale unei epoci în care Bucureștiul își construia identitatea modernă. Unii dintre ei poartă și astăzi stema veche a Municipiului București, o amintire a unei epoci apuse.
Stâlpii de fontă care au sfidat modernizarea
Cișmigiul, cel mai vechi parc al Bucureștiului, ascunde comori ale trecutului. Amplasat la o aruncătură de băț de biroul Președintelui Nicușor Dan, parcul a fost amenajat de arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer. Primele sisteme de iluminat din parc datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Capitala făcea tranziția de la felinarele cu gaz la electricitate.
Printre aleile umbroase, acești stâlpi de fontă, rezistenți în fața modernizărilor, continuă să lumineze. Zilele trecute, au fost descoperiți stâlpi cu stema veche a Municipiului București, turnată direct în fontă. Acesta datează din perioada interbelică.
Detalii inedite de pe stâlpii din Cișmigiu
Specialiștii în domeniu afirmă că figura de pe scut este Sfântul Dimitrie, considerat ocrotitorul spiritual al orașului București. Acesta este reprezentat purtând haine militare romane, cu tunică și platoșă. În mână, ține o suliță și o cruce, simboluri ale victoriei credinței și ale rolului său de apărător.
Deasupra scutului se observă o coroană murală cu turnuri. Numărul de turnuri indica rangul localității, rezervat capitalelor și orașelor importante. Din păcate, nu toți stâlpii păstrează această figură. Unele au fost vandalizate sau distruse, dar se mai găsesc exemplare care păstrează vie această istorie.
„Faptul că s-au păstrat în Cișmigiu este un mic miracol”
Starea actuală a stâlpilor, cu straturi succesive de vopsea și detalii erodate, dezvăluie o pagină de istorie. Sub scut, se poate distinge deviza istorică a capitalei: „PATRIA ȘI DREPTUL MEU”. Un pasionat de istorie a menționat că „această variantă a stemei, cu Sfântul Dimitrie stând în picioare, a fost utilizată oficial până la instaurarea regimului comunist, când simbolurile religioase au fost eliminate”.
Acesta a mai adăugat că „acești stâlpi-document fac parte din infrastructura de modernizare a orașului din prima jumătate a secolului XX, iar faptul că s-au păstrat în Cișmigiu este un mic miracol administrativ, oferind parcului acea atmosferă autentică”.
În prezent, în București, mai pot fi găsite obiecte unicat cu sigla veche a orașului și imaginea Sfântului Dimitrie. De asemenea, în Cișmigiu, se mai găsesc bănci aduse din Franța și cântare vechi de aproape un secol.
Băncile aduse din Franța au peste 100 de ani
De-a lungul timpului, parcul a fost reamenajat de mai multe ori. Totuși, au fost păstrate și elemente originale, care adaugă farmec locului. Printre acestea se numără băncile unicat, fabricate în Franța. Acestea au fost instalate în 1930 la Universitatea din București, apoi mutate în Cișmigiu.
Pe laterala băncilor este vizibilă inscripția „Val dOsne Barbezat”. Au fost create la turnătoria de artă a lui Gustave Barbezat, din Val dOsne, Franța. Băncile poartă și vechea siglă a Bucureștiului, cu Sfântul Dimitrie, ocrotitorul orașului.
Cele trei cântare rezistă de 98 de ani
Nu doar stâlpii și băncile sunt unicate în parc. Cântarele sunt de asemenea un element atractiv pentru vizitatori.
În 1928, frații Gheorgon au adus din Germania un lot de cântare electrice. Trei dintre acestea au fost montate în Cișmigiu. Cele care au rămas funcționale sunt cele amplasate vizavi de Primăria Generală.
Acestea continuă să funcționeze și astăzi, oferind o amintire a trecutului, pentru 50 de bani.
