Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu de peste trei luni, este acuzată de restricționarea comunicării cu presa, după ce a blocat accesul jurnaliștilor pe grupul de WhatsApp destinat comunicării oficiale. Înconjurat de promisiuni de transparență și despre nevoia unui dialog deschis cu cetățenii, edilul pune, se pare, piedici în calea transparenței.
Controlul comunicării și restricții neoficiale
Reprezentanții Primăriei Capitalei, prin biroul de presă, recomandă trimiterea solicitărilor oficiale pe email, dar în același timp, păstrarea unui canal de comunicare directă și rapidă pe grupurile de WhatsApp, folosit anterior pentru relația cu mass-media. Până ieri, acest grup era deschis pentru solicitări, dezbateri și exprimarea opiniei din partea jurnaliștilor.
Numai că vineri au fost semnalate modalități drastice de limitare a accesului la acest canal. Zeci de jurnaliști au criticat modul în care Primăria a gestionat dezbaterile publice recente, în special cea legată de eliminarea parcării gratuite, care a fost supusă votului în cadrul ședinței Consiliului General al Municipiului București cu patru zile înainte de termenul oficial pentru consultări publice. După aceste critici, accesul la grupul de WhatsApp a fost blocat, iar reprezentanții instituției au emis o notă prin care au explicat că grupul va fi folosit strict pentru transmiterea informațiilor oficiale.
Prin această mișcare, Ciprian Ciucu și echipa sa par să submineze principiile transparenței, preferând comunicarea unidirecțională. Firește, tăierea accesului la discuții și contra-criticilor reprezintă o oarecare formă de cenzură, un fapt remarcat și de jurnaliști.
Blocarea și răspunsurile întârziate
Reacția de blocare a jurnalistilor pe platforme de comunicare nu este o situație inedită pentru actuala administrație. În trecut, Ciprian Ciucu a recurs la măsuri similare în Sectorul 6, iar și în cazul primarului Călin Georgescu. În plus, reprezentanții Primăriei Capitalei sunt criticați pentru răspunsurile întârziate la solicitările de informații, unele depășind 50 de zile, în condițiile în care legea prevede un răspuns în maximum 10 zile.
Colegii de la Buletin de București semnalează că, în ultimele luni, răspunsurile au fost din ce în ce mai rare și mai întârziate, iar solicitările de transparență sunt tratate superficial sau ignorate complet. În plus, un alt exemplu concret îl reprezintă cazul solicitării despre finanțarea evenimentului West Side Hallo Fest din Sectorul 6, pentru care administrația locală nu a furnizat niciun răspuns.
Răspunsurile oficiale ale reprezentanților primăriei se limitează doar la recomandarea folosirii email-ului pentru solicitări, dar realitatea arată că, de fapt, comunicarea oficială devine tot mai dificilă și tot mai nechibzuită.
În trecut, Ciprian Ciucu a fost prezent și la conferințe de presă, dar a plecat brusc de la una dintre acestea după ce jurnaliștii au abordat subiecte sensibile, precum contractele de publicitate și modul de influențare a mass-media. Aceasta demonstrează o tendință de a evita discuțiile critice și de a controla informația.
Cu toate aceste măsuri, urmașul lui Gabriela Firea a arătat o preferință clară pentru controlul informației și reducerea la tăcere a jurnaliștilor. Strategia pare să fie centrată pe transmiterea exclusivă a mesajului oficial, evitând orice forme de critică sau întrebări incomode.
Primăria Municipiului București devine astfel un exemplu de cum o administrație poate folosi cenzura și restricțiile în comunicare pentru a-și modela imaginea publică, chiar dacă la nivelul oficialităților se proclamă principiul transparenței. În acest context, jurnaliștii și cetățenii au tot mai puține șanse să obțină informații complete și actuale despre activitatea autorităților locale.
Se așteaptă, pe 10 mai, răspunsurile oficiale la solicitările de informații depuse de presa locală, în timp ce responsabilii din Primăria Capitalei continuă să mențină un discurs rezervat și controlat, într-un peisaj deja tensionat între autoritate și mass-media.
Sursa: Buletin.de
