Controverse în jurul piesei României la Eurovision: acuzații de promovare a violenței sexuale
Piesa „Choke Me”, reprezentând România la Eurovision 2026, a stârnit valuri de reacții negative și critici, fiind acuzată de promovarea unui comportament periculos. Melodia, compusă de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii „Vocea României”, a fost etichetată drept „periculoasă” și „imprudentă” de către activistele împotriva violenței sexuale, fiind acuzată de glorificarea strangulării sexuale.
Reacția activiștilor și medicilor
Cuvintele repetate excesiv în piesă – „choke me” (strangulează-mă) – și versurile precum „E greu să respir” sau „Fă-mi plămânii să explodeze” sunt interpretate de criticii sociali și specialiști în sănătate ca indezirabile și potențial dăunătoare, mai ales pentru tinerii și tinerele vulnerabile. Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham, a avertizat asupra riscurilor, spunând: „Sufocarea frecventă în context sexual duce la leziuni cerebrale și poate avea consecințe fatale.” Ea adaugă că promovarea acestei practici riscante în contextul muzical normalizează un comportament cu adevărat periculos.
Amintirile recente din domeniul medical subliniază pericolul potențial al strangulării. Cercetări din ultimii ani au arătat că peste jumătate dintre persoanele din Europa sub 35 de ani au experimentat strangularea în anumite contexte, iar aproape o treime consideră că există modalități „sigure” de a face asta. Studiile indică leziuni cerebrale cronice și probleme de sănătate mentale, precum anxietatea și depresia, ca urmare a acestor practici.
Controversele din interiorul Eurovision și reacțiile internaționale
Reacția publicului față de piesa românească nu s-a lăsat așteptată. Mulți fani ai concursului au început să ceară descalificarea melodiei sau modificarea versurilor. Aceasta, după ce, în trecut, alte piese au fost eliminate pentru conținut considerat ofensiv sau riscant. În 2025, piesa malteză „Kant”, care conținea un joc de cuvinte dăunător, a fost respinsă de către organizatori după o plângere depusă de BBC. Asociația Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a impus în trecut restricții severe asupra limbajului vulgar din cântări.
BBC nu a făcut plângeri legate de compilarea românească, însă multe voci specializate consideră că promovarea lirică și vizuală a piesei „Choke Me” depășește limitele acceptabile. Alexandra Căpitănescu a explicat că mesajul din spatele clipului video se referă la un sentiment de copleșire emoțională, dar această interpretare nu a fost suficientă pentru mulți observatori.
Argumentele susținătorilor și părerile experților
Artistul român și echipa sa au apărat piesa, spunând că alegoria vizuală face referire la stări intense și conflicte interioare. Totodată, un psiholog norvegian, specializat în domeniul relațiilor și comportamentului, a criticat promovarea subiectului, afirmând că „Ei știu ce fac și folosesc un subiect controversat pentru a atrage atenția, dar riscurile pot fi foarte serioase.”
Experții în domeniul sănătății avertizează că aceste mesaje pot avea consecințe reale asupra tinerilor, mai ales că studiile relevante arată că mulți cred că strangularea poate fi sigură sau chiar adorată. În realitate, această practică susceptibilă de a provoca leziuni cerebrale, până la comă sau chiar deces, devine un pericol crescut atunci când este normalizată în media și cultura populară.
Provocări și controverse la nivel european
Concursul Eurovision, deja supus criticilor, se află în pragul unei noi runde de controverse legată de includerea reprezentanților Israelului, acuzat de atrocități în Gaza. Acuzațiile de manipulare în sistemul de vot au crescut, după ce Uniunea Europeană de Radio și Televiziune a investigat anumite nereguli legate de numărul mare de voturi din rândul cetățenilor israelieni.
Nici România nu a evitat critica. Reprezentanta țării a ales să participe cu această piesă, deși opinia publică, încercând să apere diversitatea și libertatea artistică, s-a arătat pregătită pentru o discuție mai serioasă despre mesajele transmise tinerilor și impactul lor. În această ediție, pentru prima dată în ultimii ani, se discuta și despre posibilitatea ca anumite piese să fie examinează mai atent pentru conținutul lor sensibil.
Eurovision 2026 se va desfășura în Viena, printre grijile legate de implicarea politică și de conținut, rămânând în centrul atenției provocarea de a echilibra libertatea artistică cu responsabilitatea socială. În timp ce Australia, Armenia, Italia și alte 32 de țări s-au înscris pentru competiție, efervescența manifestărilor și criticile persistente din Europa vor pune pe tapet încă o dată limitele exprimării artistice și importanța educației privind sănătatea și siguranța tinerilor.
