Oameni de vârsta mijlocie, în special bărbați, se află în vizorul unui nou studiu care evidențiază pericolul ascuns al „chimicalelor eterne” și impactul lor asupra procesului de îmbătrânire. Într-o eră în care microplasticele sunt omniprezente în natură și în organismul nostru, cercetările recente aduc în prim-plan un alt fel de amenințare: substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS), care par să accelereze semnificativ ritmul îmbătrânirii biologice.
Cercetările, bazate pe analiza probelor de sânge ale unor peste 300 de adulți vârstnici din Statele Unite, indică faptul că prezența acestor compuși chimici în organism provine în mare parte din mediu și din consumul de alimente procesate sau ambalate. Descoperirile au fost publicate într-o revistă specializată în știința îmbătrânirii și arată că anumite tipuri de PFAS, precum acidul perfluorononanoic (PFNA) și PFOSA, sunt detectabile în 95% din probele analizate.
„Chimicalele eterne,” datorită rezistenței lor în mediul înconjurător și în corp, au devenit subiectul unei alte preocupări majore din partea autorităților mondiale, inclusiv a Uniunii Europene și Franței, care au luat măsuri concrete de limitare a utilizării acestor substanțe. În același timp, unele dintre ele sunt vizate pentru eliminare completă în baza Convenției Stockholm, în semn de protecție împotriva poluării persistente.
Ce face aceste substanțe periculoase este capacitatea lor de a afecta genetic, sistemul hormonal și chiar de a contribui la apariția unor boli grave, precum cancer, infertilitate sau dereglări endocrine. Însă, efectele leculor nu se limitează doar la aceste probleme. Cercetările arată că expunerea la PFAS accelerează procesul de îmbătrânire la nivel celular și biologic, dar cu o particularitate: vulnerabilitatea este mai mare în cazul bărbaților de vârstă mijlocie.
„Markerii de îmbătrânire analizați sunt influențați puternic de factori de stil de viață, precum fumatul, care poate amplifica efectele poluanților,” explică unul dintre cercetători. În plus, analiza datelor indică faptul că indivizii din intervalul de vârstă 45-64 de ani sunt expuși paradoxal unui risc mai mare, datorită combinării expunerii chimice cu obiceiurile asociate, precum fumatul, care este mai frecvent în această categorie de vârstă.
Care sunt soluțiile pentru reducerea impactului acestor substanțe asupra organismului? Autorii studiului avertizează asupra faptului că, în condițiile în care unele alternative moderne la PFAS sunt încă în curs de evaluare, riscurile pot fi încă mari. Consumul de alimente ambalate, evitarea încălzirii recipientelor de plastic în cuptorul cu microunde și reducerea expunerii la produsele cu conținut dovedit a fi nociv reprezintă măsuri simple, dar eficiente.
Deși cercetarea a avut la bază probe colectate în urmă cu aproape două decenii, în perioada 1999-2000, autorii sugerează că situația actuală trebuie reevaluată, având în vedere continuarea și aprofundarea cercetărilor privind noile opioane ale industriei chimice, precum și noile reglementări care vizează aceste substanțe. Ei avertizează că, în lipsa unor reguli stricte, noile alternative pot avea un impact similar sau chiar mai grav asupra mediului și sănătății.
Ce trebuie să conștientizăm este că, în această perioadă de creștere a conștiinței despre pericolele poluării, riscul ar putea fi mai subtil decât pare. Există o nevoie urgentă de cercetări aprofundate și de un control mai riguros al substanțelor chimice care ajung în consumul zilnic. În acest sens, ultimele descoperiri adaugă un argument solid pentru o reacție globală, în special pentru a proteja populația de vârsta medie, dar și de cele mai vulnerabile categorii.
Pe măsură ce știința avansează, devine tot mai clar că lupta contra acestor substanțe persistente nu se limitează doar la a le identifica și interzice, ci și la a înțelege pe deplin efectele lor și modul în care le putem eluda sau neutraliza. Într-o lume în care toxinele devin tot mai prezentе, informația devine prima armă pentru menținerea sănătății și a unui stil de viață responsabil.
