România se confruntă din nou cu valuri de nemulțumiri legate de birocrație și modul în care autoritățile gestionează digitalizarea serviciilor publice. Deși sistemul electronic al cardurilor de identitate și al pașapoartelor promise să simplifice viața cetățenilor, problemele legate de actualizarea datelor și de interacțiunea cu diverse instituții rămân o realitate frustrantă pentru mulți români.
Dificultăți în adaptarea la noua identitate electronică
Unul dintre cele mai discutate aspecte ale modernizării serviciilor de evidență a populației este gestionarea adresei de domiciliu. Noul buletin electronic, care a început să fie emis în ultimele luni, nu are tipărită adresa pe suport fizic, ci o stochează exclusiv pe cipul integrat. Conform explicațiilor oficiale, această schimbare ar trebui să ofere o flexibilitate mai mare, permițând actualizarea digitală a datelor odată ce apar modificări. În practică însă, mulți cetățeni se confruntă cu un real obstacol: funcționarii le transmit că operarea de actualizare a adresei nu este momentan posibilă.
Un exemplu concret vine de la un cetățean care a încercat să-și modifice adresa pe un nou buletin emis în iunie 2025. La ghișeu, i s-a spus că „nu se poate scrie pe cipuri”, explicație care l-a îngrijorat și a determinat-o să revină către autoritățile centrale în căutarea unui răspuns. Potrivit acestuia, pentru a face această modificare, el ar fi obligat să își reemite un buletin nou, pentru care trebuie să plătească încă o taxă de 70 de lei, în condițiile în care spunea că tehnic, sistemul nu le permite actualizarea electronică a datelor.
Această problemă nu este singulară. În Timișoara, un alt cetățean a precizat că a cerut explicații atât de la Direcția de Evidență a Persoanelor, cât și de la autoritățile centrale, primind răspunsuri asemănătoare: funcția de schimbare a adresei nu este disponibilă în prezent, iar cetățenii vor fi notificați atunci când ea va fi introdusă în sistem.
Birocrația încăstrânge cetățenii într-un labirint administrativ
Pe lângă dificultățile legate de buletinul electronic, majoritatea utilizatorilor reclamă că procedurile administrative în continuare se dovedesc a fi un adevărat calvar. În plus față de dificultățile de actualizare a datelor, mulți sunt nevoiți să depună repetitiv acte deja trimise anterior, uneori de mai multe ori. Un comentariu viral pe rețele sociale sintetizează frustrarea celor afectați: „Pentru reînnoirea cărții de identitate se solicită obsesiv certificatul de naștere…. de parcă un cetățean s-ar naște de mai multe ori”.
Situațiile conflictuale apar și la eliberarea pașapoartelor, mai ales pentru minori sau pentru adulți care dețin deja documente biometrice. În realitate, procesul birocratic rămâne încă anevoios, iar solicitările devin uneori monoton și frustrante pentru cei care trebuie să facă față unor cerințe repetitive și procedurilor greoaie.
Reacțiile oficiale și promisiunea de reformă
În fața acestei prelungiri a nemulțumirilor, vicepremierul Oana Gheorghiu a evidențiat că exisă o nevoie urgentă de simplificare a administrației publice. Într-o postare pe Facebook, ea a afirmat că „acest număr mare de sesizări arată mai mult decât orice discurs despre cât de mare e nevoia de debirocratizare și digitalizare în România”. În opinia sa, toate acestea reflectă un fenomen care costă timp, nervi și energie cetățenilor.
Autoritățile promit că fiecare sesizare va fi analizată și publicată transparent, iar lunar vor fi selectate cele mai frecvente probleme pentru a fi transmise instituțiilor responsabile. Speranța este că astfel, problemele manifestate de cetățeni vor primi răspuns în mod concret, nu numai pe hârtie.
Totuși, pentru mulți români, cel mai important test va fi dacă aceste probleme vor fi soluționate în practică. Deși se fac pași susținuți pentru digitalizare și transparență, realitatea post-implementare va demonstra dacă sistemul poate răspunde cu adevărat nevoilor cetățenilor sau dacă birocrația rămâne, încă, o barieră de netrecut în viața de zi cu zi. Perspectivele rămân incert, însă promisiunea unui proces mai eficient și mai transparent continuă să fie la îndemâna celor care așteaptă schimbarea reală de la instituțiile statului.
