Conform Antena 3: Nivelul istoric scăzut al apelor Dunării a forțat închiderea temporară a ultimului reactor nuclear funcțional în România, ridicând semne de întrebare privind reziliența energiei nucleare în fața schimbărilor climatice. SITUAȚIA este similară în Ungaria, unde centrala nucleară de la Paks funcționează la un sfert din capacitate din cauza aceluiași fenomen. Ambele țări, dependente de apele fluviului pentru răcire, se confruntă cu provocări neprevăzute.
Vulnerabilitatea reactoarelor la secetă
Dependența centralelor nucleare de sursele de apă din râuri pentru procesul de răcire este o problemă cunoscută. Pe durata verilor, în special în țări cu o dependență ridicată de energia nucleară precum Franța, producția a fost adesea redusă din cauza temperaturilor ridicate și a nivelului scăzut al apelor. SECETA severă și valurile de căldură prelungite din acest an în Europa, un continent care se încălzește mai rapid decât altele, accentuează urgența găsirii unor soluții adaptative.
Eforturi disperate și soluții pe termen lung
Compania de stat Nuclearelectrica din România a oprit Reactorul 2 al Centralei de la Cernavodă după ce eforturile de a devia apă pentru răcire s-au dovedit insuficiente. MINISTERUL ENERGIEI a asigurat, totuși, că sistemul energetic rămâne stabil și nu există risc de alimentare. Între timp, Ungaria a redus producția centralei de la Paks la doar 10%, la începutul lunii, evitând o închidere completă pentru prima dată în 44 de ani, iar acum funcționează la 25% din capacitate. Guvernul ungar caută soluții de urgență, inclusiv construcția unor structuri submersibile de tip baraj pentru a crește nivelul apei și scufundarea unor barje.
Experții avertizează că regiunea Europa CENTRALĂ și de EST tinde să devină mai uscată, din cauza reducerii precipitațiilor și scăderii nivelului apelor subterane. Hidrologii au semnalat, încă de anul trecut, că regimul curgerilor pe DUNĂRE ar putea deveni mai extrem și mai volatil.
Deși energia nucleară este o sursă importantă de energie cu emisii reduse de carbon, esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, necesitatea adaptării tehnologiei la noi condiții climatice este stringentă. Atât România, cât și Ungaria își propun extinderea producției nucleare, dar acest lucru implică găsirea unor soluții de răcire mai puțin dependente de debitul fluviilor.
În România, proiectul de 1,02 miliarde de lei pentru ridicarea albiei ramificației BÂLA, o componentă esențială pentru funcționarea reactoarelor la capacitate maximă, a fost aprobat în 2024, dar întârzieri fac ca data finalizării să fie incertă. Reprezentanții Nuclearelectrica susțin că, odată finalizate lucrările, proiectul BÂLA ar garanta funcționarea la capacitate maximă a patru reactoare. Alți specialiști sugerează reconsiderarea metodelor alternative de răcire înainte de începerea construcțiilor. Spre deosebire de cele două țări, CEHIA și SLOVACIA utilizează turnuri de răcire umede, care necesită cantități mai mici de apă.
Sursa: Antena 3
