Ceferiști implicați în corupție au apelat la inteligența artificială pentru sfaturi legale în timpul anchetei
Un scandal de proporții a zguduit recent sectorul feroviar din România, odată cu implicarea a 33 de angajați ai CFR Călători acuzați de corupție și traficare ilegală de bilete. La momentul audierilor, aceștia au recurs la strategii inedite, apelând la inteligența artificială pentru a afla cum să evite consecințele legale. Este pentru prima dată în sistemul feroviar românesc când acuzații aflați în fața justiției caută sfaturi legale sau tactici de a evita pedeapsa cu ajutorul tehnologiei moderne.
Acuzații și gesturi juridice inedite în ancheta CFR
Cei 33 angajați ai CFR Călători au fost chemați la sediul companiei pentru audieri, după o anchetă declanșată în martie 2024, vizând activitatea ilegală de vânzare a locurilor în vagoanele de dormit și cușete la prețuri neoficiale. Surse apropiate anchetei confirmă că în cadrul anchetei au fost efectuate percheziții la sediul principal din București, situat pe Bulevardul Dinicu Golescu, în incinta cunoscutului Palat CFR. Printre acuzațiile principale se numără blocarea frauduloasă a locurilor și transmiterea de fonduri în sisteme paralele, în detrimentul tarifelor oficiale.
Ce a stârnit valuri de mirare în rândul opiniei publice și al presei a fost gestul recurgereii la ChatGPT, un sistem de inteligență artificială, de către unii dintre angajați pentru a se consilia privind modul în care pot evita sancțiuni penale sau administrative. Existența convorbirilor transcrise în stenograme, obținute în cadrul anchetei și publicate pe diverse platforme, demonstrează un comportament destul de neobișnuit pentru un sector tradițional precum cel feroviar.
ChatGPT, avocatul neoficial al acuzaților
În cadrul anchetei, au fost descoperite discuții în care un angajat, identificat ca fiind M.C., întreabă sistemul de inteligență artificială despre cum poate stabili prejudiciul în cazul unor sancțiuni legale. ChatGPT răspunde cu sugestii de formulare, explicând subtil complexitatea legislației românești în materie de prejudiciu, funcție de natura părții vătămate.
„Cine poate stabili un prejudiciu dacă partea vătămată nu dorește asta?” – întreabă el. Răspunsul AI-ului e clar și pragmatic: „Doar partea afectată poate cere despăgubiri dacă prejudiciul îi afectează direct interesele, în timp ce pentru prejudiciile în dauna statului sau instituțiilor publice, autoritățile pot interveni și fără angajamentul părții vătămate.” În alte momente, conversațiile indică o preocupare legată de sancțiunile aplicate, cu sugestii de formulare pentru a minimaliza prejudiciul perceput, precum „să formuleze un punct de vedere foarte bine argumentat și echilibrat”.
Mai mult, într-o anumită discuție, participantul întreabă dacă ar putea solicita o versiune documentară pe Word sau PDF pentru a avea o copie printabilă a rezultatelor obținute, demonstrând nivelul de adaptare la tehnologia modernă pentru a-și proteja interesele legale.
Metoda de blocare frauduloasă a locurilor și câștigurile suplimentare
Pentru a evita vânzarea ilegală, angajații CFR foloseau o metodă simplă, dar eficientă: blocau locurile în vagoane pentru a le re-vinde ulterior la negru. Se foloseau de CNP-urile elevilor, beneficiari de gratuitate, pentru a „rețea” disponibilitatea locurilor. Ulterior, cei interesați plăteau un supliment oficial de 100 de lei, restul sumelor fiind transferate confidential către conducători.
Această practică nu avea doar un scop ilicit, ci și beneficii materiale și de carieră pentru însoțitorii de tren. Potrivit surselor, aceștia puteau să avanseze în ierarhie, fiind repartizați drept însoțitori de vagon de dormit pe trenurile internaționale, către destinații precum Viena sau Budapesta, bonusurile întâlnind astfel un proces de „profit dublu” pentru societate și pentru ei.
Pericolul scurgerii de informații și riscul legal
Investigația indică o structură complexă de conducte ilicite, acoperind atât furtul de venituri, cât și corupția angajaților și încălcarea gravă a regulamentelor interne. Deși acuzațiile sunt grave, cazul a atras atenția nu doar pentru natura ilegalităților, ci și pentru modul neobișnuit în care acționați caută soluții digitale pentru a se proteja în fața legii.
În contextul în care ancheta continuă, a devenit dificil să nu te întrebi câți alți angajați ar putea apela la metode similare pentru a acoperi greșelile, sau dacă înaltul personal CFR va adopta măsuri ferme pentru a preveni asemenea practici. În această luptă între sistemul tradițional și tehnologia modernă, cine va câștiga rămâne de văzut, însă cazul scoate în evidență și vulnerabilitatea sistemului în fața noilor tehnologii, chiar și în cele mai improbabile domenii precum cel feroviar.
