Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnă Azerbaidjanul pentru urmăriri penale împotriva jurnalistei de investigație Khadija Ismailova
Azerbaidjan a fost condamnat marți de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care a gestionat cazul jurnalistei de investigație Khadija Ismailova, în cadrul unui proces care a ridicat semne de întrebare asupra respectării drepturilor omului și libertății presei în această țară. Decizia CEDO reprezintă o evaluare critică a represaliilor și a atmosferei de intimidare instaurate în cazul unei dintre cele mai remarcabile voce media din Azerbaidjan, cunoscută pentru investigatiile sale curajoase despre corupție în rândul elitei politice și afacerilor de stat.
Contextul cazului și acuzațiile aduse jurnalistei
Khadija Ismailova, născută în 1976, a devenit o figură emblematică a presei de investigație din Azerbaidjan, țară cunoscută pentru regimul autoritar și pentru controalele stricte asupra mass-mediei. În perioada 2014-2015, ea a fost ținta unor urmăriri penale grave, fiind acuzată de “fraudă fiscală” și “afaceri ilegale”. Aceste acuzații, adesea considerate motiv de intimidare a vocilor critice, au fost percepute internațional ca fiind motivată politic, menite să o reducă la tăcere și să schimbe abordarea critică a jurnalistei.
De-a lungul timpului, Ismailova a documentat și expus practici de corupție la nivel înalt, inclusiv eventuale legături între oficiali și mediul de afaceri controlat de regim. În ciuda testimonialei de integritate și curaj, ea a fost pusă în situația de a se apăra împotriva acuzațiilor în fața instanțelor azere, acționând într-un climat marcat de interferențe politice și eforturi de control al discursului critic.
Decizia CEDO și implicațiile pentru Azerbaidjan
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Azerbaidjan a încălcat dreptul fundamental al Khadijei Ismailova la libertate de exprimare și la un proces echitabil, elemente garantate de Convenția europeană pentru drepturile omului. În decizia sa, instanța a subliniat că aceste acuzații penale și urmăriri au fost în mod evident motivate de activitatea jurnalistică a acesteia și că au contribuit la intimidarea și reducerea la tăcere a unei voci critice din media.
“Tratamentul aplicat Khadijei Ismailova a fost contrar standardelor internaționale pentru libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil,” a declarat un purtător de cuvânt al CEDO, punând accent pe necesitatea respectării acestor drepturi în toate statele semnatare. Decizia care va obliga Azerbaidjanul la despăgubiri și posibile ajustări legislative are ca scop consolidarea respectului pentru drepturile instituționale și pentru activitatea mediatică independentă.
Atmosfera de teroare în presa independentă și contextul regional
Azerbaidjanul este adesea criticat pentru modul în care gestionează libertatea mass-media și pentru represiunea împotriva jurnaliștilor care încearcă să expună abuzuri sau corupție. Regimul de la Baku exercită controlul asupra principalelor canale media și limitează drastic activitatea jurnaliștilor de investigație, fie prin metode legale, fie prin intimidare și represalii directe.
Cazul Khadijei Ismailova face parte dintr-un șir de situații în care presa independentă și vocile critice sunt ținte ale unor represalii din partea autorităților. În plus, relația tensionată dintre Azerbaidjan și conducerea europeană, precum și deciziile instanței europene, evidențiază tensiunea dintre interesul pentru investițiile economice și angajamentele pentru respectarea drepturilor omului.
Perspectiva viitoare și evoluția situației
Decizia CEDO aduce un semnal clar pentru autoritățile azere că practicile de intimidare și presiunile asupra jurnaliștilor trebuie să înceteze. Deși, în trecut, Azerbaidjanul a fost acuzat de încălcări repetate ale drepturilor omului, decizia recentă poate servi drept catalizator pentru o schimbare în comportament, dacă va fi implementată cu adevărat.
În același timp, Khadija Ismailova continuă să fie simbolul curajului și integrității în presa din Caucaz, reprezentând un exemplu pentru numeroși jurnaliști independenți din regiune. Rămâne de urmărit răspunsul autorităților azere, precum și modul în care această hotărâre va influența alte cazuri de libertate a presei și de respectare a drepturilor omului în țară și în regiune.
