Studiu recent arată că pinguinii care beneficiază de hrană la discreție în grădinile zoologice îmbătrânesc biologic mai rapid decât cei din sălbăticie, deși trăiesc în general mai mult. Această descoperire deschide o perspectivă interesantă asupra impactului stilului de viață asupra procesului de îmbătrânire, fiind comparată cu stilul de viață occidental al oamenilor.
Pinguinii în captivitate au parte de o viață lipsită de griji majore precum prădători, condiții meteorologice severe sau lipsă de hrană, fiind protejați constant. Cu toate acestea, modul de viață din grădinile zoologice aduce cu sine anumite probleme, precum accelerarea procesului de îmbătrânire biologicală.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Helsinki a examinat 64 de pinguini, comparând indivizi din sălbăticie cu cei din grădinile zoologice, analizând diferențele de vârstă biologică. Utilizând un „ceas epigenetic”, care măsoară modificările chimice ale ADN-ului, s-a constatat că pinguinii din captivitate arată semne mai avansate de îmbătrânire decât cei din natură, în ciuda faptului că pot trăi până la 40 de ani și pot parcurge până la 1.200 km în căutarea hranei.
Céline Le Bohec, coautoare a studiului, explică: „Un pinguin de 15 ani dintr-o grădină zoologică are corpul unui pinguin de 20 de ani din sălbăticie. Partea interesantă este însă că pinguinii din zoo trăiesc, în general, mai mult.”
Stilul de viață în captivitate și efectele sale asupra organismului
În mediul natural, pinguinii trebuie să facă față unor provocări constante precum prădători sau condiții meteorologice extreme, fiind nevoiți să fie foarte activi pentru a supraviețui. În captivitate, pe de altă parte, aceste dezavantaje dispar. În plus, hrana este constantă și ușor accesibilă, iar îngrijirea veterinară este disponibilă permanent.
Această liniște și lipsă de efort fizic perturbă ritmurile biologice, precum ciclurile circadiene și somnul. Modificările frecventelor genetice implicate în nutriție, creștere și sănătate a inimii pot accelera procesul de îmbătrânire, observă cercetătorii.
Rezultatele arată că stilul de viață sedentarn și lipsa activității fizice, deși poate părea favorabil pentru o viață aparent mai lungă, are consecințe biologice complexe. În cazul pinguinilor, această situație a fost validată și prin compararea cu datele umane, folosind fumatul drept exemplu de factor ce accelerează îmbătrânirea.
Ce relevanță au aceste descoperiri pentru oameni
Studiul, publicat în revista Nature Communications, nu sugerează neapărat că stilul de viață occidental este benefic, ci mai degrabă relevă că lipsa activității și alimentația exagerată pot avea efecte adverse asupra procesului biologic de îmbătrânire. În cazul pinguinilor, mediul simplificat în captivitate influențează expresia genelor implicate în diverse funcții organice și metabolice.
Autorii cercetării susțin că această cercetare poate fi un model pentru înțelegerea mai profundă a modului în care stilul de viață afectează îmbătrânirea umană, deschizând calea către eventuale strategii de prevenție.
În ceea ce privește măsurarea vârstei biologice, cercetătorii au comparat datele de supraviețuire ale aproape 1.900 de pinguini din sălbăticie și peste 300 din captivitate, constatând că media de viață în natură este de 13,5 ani, față de circa 21 de ani în grădini zoologice.
Autorii studiului încearcă în prezent să modifice stilul de viață al pinguinilor din captivitate, încurajând mai multă mișcare și o dietă controlată, pentru a vedea dacă aceste măsuri pot încetini procesul de accelerare a îmbătrânirii biologice.
Se poate spune că, din punct de vedere al cercetării, această studiere a modului în care stilul de viață influențează îmbătrânirea poate oferi perspective utile și pentru domeniul uman, chiar dacă rezultatele nu trebuie interpretate drept recomandări directe.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications, la data de 15 martie 2023.
