Scorul global al democrației a crescut ușor, marcând o posibilă pauză în declinul observat din 2006. Indicele realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) arată o îmbunătățire în aproape trei sferturi dintre țări, cu o creștere generală de 0,02 puncte. Această tendință sugerează o stabilizare, după ani de scădere la nivel mondial.
America Latină și Europa de Est, zone cu îmbunătățiri
EIU evaluează 167 de țări pe baza unui index care le plasează în patru categorii: democrații depline și imperfecte, regimuri hibride și regimuri autoritare. Norvegia rămâne pe primul loc în clasament, de 16 ani, urmată de Noua Zeelandă și de alte țări nordice. Zona cu cele mai mari îmbunătățiri este America Latină și Caraibe, cu creșteri în peste jumătate dintre țări. O mai mare participare politică a contribuit la această tendință.
O altă zonă cu schimbări notabile este Europa de Est. România a urcat de la un regim hibrid la o democrație defectuoasă, impulsionată de prezența mare la vot. Canada a urcat cinci locuri, ajungând pe locul nouă, datorită celei mai mari participări la vot din ultimii 30 de ani. Danemarca a avansat, de asemenea, datorită gestionării unor amenințări.
Efecte diverse ale lui Donald Trump
Influența lui Donald Trump pare să fi avut efecte diferite în diverse țări. În unele locuri, alegerile au atras un număr neobișnuit de mare de alegători. Victoria lui Mark Carney în Canada a fost interpretată drept o respingere a politicilor de tip MAGA.
În schimb, Statele Unite au înregistrat un declin. Eforturile de a schimba limitele electorale, utilizarea armatei pentru a reprima protestele și polarizarea politică au afectat scorul Americii. Țara a pierdut 0,2 puncte și rămâne o democrație imperfectă.
În timp ce declinul democrației globale pare să se atenueze ușor, în Statele Unite, tendința negativă continuă.
