Un artist virtual, creație AI, care stârnește controverse în lumea artei
O nouă figură artificială a intrat în galeria personajelor virtuale, dar nu pentru că își propune să distreze sau să inspire, ci pentru a evidenția limitele și mecanismele din spatele creației digitale. Povestea Lolitei Cercel, un personaj AI conceput de un dezvoltator pasionat, scoate la iveală nu doar intențiile creatorului, ci și tensiunile actuale dintre arta umană și cea generată de inteligența artificială.
Nașterea și inspirația personajului virtual
Creatorul Lolitei, un IT-ist care preferă să rămână în umbră, explică cum a conceput-o. „Am creat-o efectiv așa cum un scriitor face un personaj pentru un roman”, afirmă el într-un scurt interviu. Inspirat de poetul Miron Radu Paraschivescu, el a dorit să imite stilul distinct al acestuia pentru a da unei creaturi digitale un aspect de autenticitate artistică. În procesul de creație, iluzia a fost să contureze un personaj complex, cu trăiri și dificultăți, în ciuda faptului că totul a fost generat pe computere și algoritmi.
De ce Lolita, nu alte personaje celebre?
Pentru creator, alegerea numelui Lolita nu a fost random. „Este vorba despre Lolita Cercel, o artistă virtuală, pentru că mi-am dorit să evit simplele nume clasice precum Anna Karenina sau Betty Boop”, explică el. Întrebarea logică care însoțește această alegere rămâne: de ce o figură feminină asemănătoare cu o artistă romă și nu un personaj iconic de altă natură? Probabil pentru a evidenția diferența dintre arta creată uman și cea digitală, mai ales în contextul unei lumi în care inteligența artificială pare să pătrundă peste tot, chiar și în domeniul artei.
Viralitatea versus valoarea artistică
Deși Lolita a devenit rapid virală, creatorul admite că aceasta nu urmărește neapărat această putere de răspândire ca scop principal. „Viralizarea nu confirmă valoarea artistică”, spune el, subliniind că această creație digitală servește mai mult ca un test, o demonstrație a limitelor IA-ului. În același timp, personajul suferă de o „depresie” constantă, plânge, se simte singur și abandonați – o interpretare a anxietăților moderne, prezentă și în mediul digital.
Controversele culturale și etice
Reacțiile din comunitățile artistice și sociale nu s-au lăsat așteptate. Artistul Macanache i-a trimis un mesaj pe Instagram: „Caută un artist interpret să îți cânte piesele și lasă IA-ul, că e jale, oricât de bine ți-ar ieși piesele, le lipsește ceva și știm cu toții ce lipsește”. Criticile se concentrează pe faptul că această tehnologie artificială riscă să anuleze efortul și măiestria oamenilor, în special a artiștilor independenți.
De asemenea, figura Lolitei și modul în care aceasta reflectă o estetică provocatoare au stârnit reacții dure. Alexandra Fin, activistă pentru drepturile comunității rome, a declarat că este „profund inuman ca o cultură marginalizată să fie folosită pentru a genera profit printr-un artist virtual”. În opinia ei, această apropriere a identității rome pentru crearea unui personaj digital reprezintă o formă de exploatare.
O reflectare asupra creatorului și a riscurilor
Întrebat de motivațiile din spatele anonimatului său, creatorul Lolitei explică că nu este modestie, ci precauție. „Nu știu unde va sfârși Lolita, poate anticipă prea bine”, adaugă el. În mod subtil, el se compară cu un Mefistofel modern, un umbră a creatorului, care manipulează algoritmi în speranța de a obține un rezultat profitabil. „Lolita are estetică, dar fuge de responsabilitate”, spune el, conștient că această creație este doar un artificiu, o simplă imitare a artei autentice.
Finalul poveștii subliniază o idee mai profundă: această creație nu este decât o oglindă a obsesiei noastre de a crea, dar una lipsită de nemurire și măreție, un impostor digital într-o lume dominată de tehnologie, care, în final, va dispărea în negura algoritmilor.
Întrebarea rămâne: în ce măsură vom putea discernă valoarea adevărată a creației artistice într-o lume în care orice personaj, fie el real sau virtual, devine doar o replică, o păpușă tehnologică a societății moderne?
