Comisia Europeană investighează ajutorul de stat pentru retehnologizarea centralei nucleare de la Cernavodă
Comisia Europeană a demarat o investigație aprofundată pentru a analiza dacă sprijinul financiar pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este conform cu regulile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Proiectul, estimat la 3,2 miliarde de euro, vizează prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani.
Detalii despre investiție și implicarea statului
Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă, operațională din 1996, asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României. Retehnologizarea urmărește menținerea capacității de producție de 706 megawați și extinderea funcționării reactorului până la finalul duratei sale de viață. Compania Națională Nuclearelectrica, controlată majoritar de statul român, este beneficiarul acestei investiții.
Planul de sprijin financiar notificat de România include un grant de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență – menit să asigure venituri stabile centralei – și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare. Comisia Europeană consideră că proiectul este necesar și contribuie la dezvoltarea economică, dar are îndoieli cu privire la proporționalitatea sprijinului acordat. Sunt ridicate semne de întrebare legate de efectele asupra concurenței și conformitatea anumitor elemente ale contractului pentru diferență cu legislația UE.
Puncte cheie ale investigației europene
Investigația se concentrează pe o serie de aspecte. Comisia Europeană va analiza dacă pachetul de ajutor, în ansamblul său, este proporțional cu necesitățile proiectului, evitând un eventual ajutor mai mare decât este necesar. Evaluatorii vor verifica echilibrul între reducerea riscurilor pentru beneficiar și menținerea stimulentelor pentru o conduită eficientă.
Un alt aspect analizat este impactul măsurii asupra concurenței pe piață. Comisia se teme că anumite elemente ale contractului pentru diferență nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare și întreținere. În plus, se va analiza conformitatea măsurii cu alte prevederi ale legislației UE, în special cu principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență. România și părțile interesate vor avea posibilitatea să prezinte observații pe parcursul investigației.
Contextul deciziei și implicațiile
Comisia Europeană subliniază că, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre au libertatea de a-și stabili mixul energetic. Decizia de a promova energia nucleară rămâne o competență națională. Cu toate acestea, ajutoarele de stat pentru sprijinirea energiei nucleare pot fi evaluate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, cu condiția ca acestea să fie necesare, proporționale și să nu afecteze în mod nejustificat schimburile comerciale.
După intrarea în vigoare, în iulie 2024, a noilor norme de organizare a pieței energiei electrice, se va evalua și conformitatea cu principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată în Registrul ajutoarelor de stat după soluționarea eventualelor aspecte de confidențialitate.
