Conform Mediafax: Curățarea versus dezinfectarea: O distincție esențială în igiena zilnică
Mulți dintre noi facem greșeala de a considera curățarea și dezinfectarea ca fiind același proces, însă specialiștii subliniază diferența crucială dintre cele două. Primul pas în menținerea igienei oricărei suprafețe este curățarea, care, prin utilizarea apei și a săpunului, îndepărtează murdăria, grăsimea și, în multe cazuri, o mare parte din microorganisme. Dezinfectantul intervine ca un pas secundar, având rolul specific de a distruge bacteriile și virușii care au supraviețuit curățării. Problema majoră apare atunci când dezinfectantul este aplicat direct peste murdărie, deoarece acesta nu poate ajunge la microorganismele protejate.
„Dezinfectantul nu intră în contact direct cu microbul, deoarece acesta este protejat de murdărie”, explică Alicia McCarthy, specialist în chimie mai sigură la Toxics Use Reduction Institute al Universității din Massachusetts Lowell. Un exemplu elocvent este situația unei suprafețe pe care a fost preparată carne crudă. Aceasta necesită o curățare atentă și amănunțită înainte de a fi dezinfectată. În alte contexte, precum curățarea petelor obișnuite din locuință, simpla utilizare a săpunului și apei este adesea suficientă.
Timpul de acțiune: Factorul adesea neglijat în dezinfectare
Chiar și atunci când dezinfectarea este necesară, o altă greșeală frecventă este ștergerea suprafeței imediat după aplicarea produsului. Experții avertizează că dezinfectantul trebuie să rămână umed pe suprafața respectivă pentru o perioadă de timp specificată pe eticheta produsului, interval ce poate varia între unu și zece minute. Dacă suprafața este curățată prea repede, substanța activă nu are suficient timp să își facă efectul și să distrugă eficient microorganismele.
Folosirea excesivă a dezinfectanților ridică semne de întrebare
Anumite substanțe des întâlnite în produsele dezinfectante, precum compușii cuaternari de amoniu (QAC), au generat preocupări în ultimii ani. Studii efectuate pe animale și în laborator au ridicat semne de întrebare privind posibilele efecte negative asupra inflamației, sistemului imunitar și respirator, dezvoltării cerebrale, hormonilor reproductivi și fertilității. Mai mult, acești compuși au fost detectați în diverse probe biologice umane.
Aceste descoperiri nu implică faptul că orice utilizare a unui dezinfectant generează probleme de sănătate. Totuși, specialiștii subliniază importanța utilizării acestor produse doar atunci când este absolut necesar și conform instrucțiunilor producătorului. Folosirea excesivă poate afecta mediul și poate contribui la apariția fenomenului de rezistență antimicrobiană.
Diferența între curățare și dezinfectare: Când apelăm la fiecare?
Pentru suprafețele comune din locuință, curățarea cu apă și săpun este, în majoritatea cazurilor, soluția ideală și suficientă. Dezinfectarea devine mai importantă în situații specifice, cum ar fi prezența unei persoane bolnave contagios în casă sau după manipularea cărnii crude, din cauza riscului de contaminare bacteriană. Există și alternative pentru dezinfectare, precum alcoolul (recomandat în concentrație de 70% și cu un timp de contact de cel puțin un minut), acidul citric, peroxidul de hidrogen (3%, timp de contact aproximativ cinci minute) sau sistemele cu abur uscat, eficiența acestora depinzând de concentrație, suprafață și timpul de contact.
Este esențial să se evite amestecarea substanțelor chimice. De exemplu, înălbitorul pe bază de clor nu este destinat curățării obișnuite și nu trebuie niciodată combinat cu oțet, amoniac sau alcool, deoarece se pot degaja gaze toxice. Regula de bază rămâne: curăță întâi, dezinfectează doar când este imperios necesar și respectă întotdeauna timpul de acțiune indicat pe produs.
Sursa: Mediafax
