Prețul aurului a suferit o corecție accentuată, dar perspectivele pe termen lung rămân optimiste
Ultimele săptămâni au adus o scădere semnificativă a prețului aurului de investiții, surprinzând mulți participanți la piață. Chiar dacă această evoluție a generat temeri și incertitudini, experții subliniază că astfel de fluctuații sunt parte integrantă a ciclurilor de piață și nu trebuie interpretate drept indicatori definitivi ai valorii aurului.
Victor Dima, manager de trezorerie în cadrul Tavex România, explică faptul că aceste fluctuații nu reflectă neapărat modificări fundamentale ale aurului ca activ. În schimb, ele sunt rodul modului în care piețele evoluează pe scurtă durată. Investitorii așteaptă adesea creșteri rapide în perioade de criză, însă realitatea din piața de capital indică faptul că mișcările sunt mai complexe, implicând etape de scădere în prelungirea unui trend ascendent.
Factori globali care influențează evoluția aurului
Mecanismul din spatele acestei corecții provine, în mare parte, din tensiunile geopolitice și impactul lor asupra diferiților indicatori economici. Astfel, creșterea prețului petrolului și presiunile inflaționiste generate de aceasta determină anumite reacții pe piețele financiare. Într-un astfel de context, ratele dobânzilor se mențin ridicate, iar randamentele obligațiunilor înregistrează creșteri temporare.
Victor Dima evidențiază că o parte a capitalului se reorientează spre dolarul american, considerat un refugiu sigur în perioade de incertitudine, precum și către active cu potențial de generare a randamentului. În această fază, aurul își pierde temporar din impuls, dar rolul său pe termen lung rămâne neschimbat.
Acest tipar nu este nou în istorie. Exemple anterioare, precum cele din anii 1970, evidențiază modul în care reacțiile pieței pot fi contrar intuitive. În 1973, restricțiile OPEC asupra petrolului au dus la o creștere spectaculoasă a prețurilor, dar prețul aurului a scăzut inițial, pentru ca ulterior să înregistreze un salt de circa 150% în următorii doi ani. În total, în perioada 1971-1980, creșterea aurului a fost de aproximativ 2.300%.
Reconfigurarea ciclică a pieței aurului și ce urmează
Un model similar pare să se repete și în prezent. Reacțiile inițiale provoacă confuzie în rândul investitorilor, după care prețurile urcă pe termen lung. Victor Dima subliniază că fiecare ciclu major de piață începe într-un mediu de incertitudine, când o parte a pieței vinde din cauza lipselor de înțelegere a fenomenelor în desfășurare.
Aurul nu este un instrument destinat profitului rapid, ci servește la conservarea valorii în perioade de volatilitate. Perioadele de fluctuație accentuată evidențiază diferența dintre investițiile fundamentate și deciziile emoționale. În prezent, piața pare să fie în faza de absorbție, când prețurile sunt sub presiune și investitorii acționează sub influența fricii, o etapă caracterizată de scăderi temporare și de o consolidare a pozițiilor.
Existența unor riscuri structurale în economia globală influențează în mod direct aceste fluctuații. Datoria națională a Statelor Unite depășește acum 39 de trilioane de dolari, un nivel fără precedent care ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea dolarului pe termen lung. În același timp, băncile centrale continuă să fie cumpărători net de AUR, menținând cererea la cote solide.
Reprezentantul Tavex subliniază că, în ciuda volatilității actuale, perspectiva pe termen lung rămâne una favorabilă. Conform estimărilor sale, prețul aurului ar putea trece pragul psihologic de 10.000 de dolari pe uncie până la finalul ciclurilor actuale, dacă tendința de creștere persistentă va continua. Data limită pentru această predicție este sfârșitul anului 2023, când sunt așteptate noi analizări ale pieței.
