Curtea Constituțională a României a decis, recent, să declare neconstituționale două acte normative, în urma unei sesizări formulate de Președintele țării, Nicușor Dan. Cea mai importantă problemă viza o ordonanță de urgență adoptată în 2024, care urmărea simplificarea procedurilor pentru intabularea construcțiilor aferente rețelei de metrou gestionate de Metrorex, permițând înscrierea în cartea funciară doar pe baza autorizației de construire și fără a mai fi nevoie de certificatele emise de Primăria Capitalei. Decizia Curții are implicații semnificative asupra modului în care autoritățile și companiile publice își pot desfășura activitățile în infrastructura de interes național, ridicând totodată întrebări despre controlul tehnic și legal asupra acestor proiecte.
### Decizie de respingere a ordonanței și a legii de aprobare, motivată de legalitatea distractedă
Potrivit comunicatului oficial al Curții Constituționale, atât ordonanța de urgență cât și legea de aprobare au fost considerate neconstituționale în ansamblul lor, fiind vorba despre o inadvertență privind nivelul legal al actelor normative. Curtea a statuat că aceste reglementări trebuiau adoptate ca legi organice, nu ca acte de nivel inferior, cum a fost intenționat de Guvern. În acest context, decizia vine în contradicție cu principiul constituțional according to which anumite domenii, precum cel al proprietății și cadastrului, trebuie reglementate strict prin legi organice, rezervate Parlamentului.
Această interpretare legală are implicații directe asupra procesului legislativ, evidențiind limitele amplasării legii de către executiv în domenii în care legislația trebuie să fie adoptată de legislatorul reprezentativ, adică Parlamentul. În plus, Curtea a reafirmat faptul că ordonanțele de urgență nu pot fi folosite pentru modificarea normelor din domeniile legiilor organice, semnalând limite clare pentru intervenția Guvernului în reglementările complexe.
### Principalul motiv al contestării: reducerea controlului și discriminarea între entități
Contextul deciziei se leagă de un act normativ emis în anul 2024, care simplifica procedura pentru determinarea și înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor destinate infrastructurii metroului, eliminând necesitatea certificatelor de atestare a construcției emisă de autoritățile locale. În loc să continue cu verificări și controale tehnice amănunțite, actul eventual permitea Metrorex să își înscrie noile construcții în evidențele cadastrale doar pe baza autorizației de construire și documentației cadastrale, reducând astfel mecanismele de control.
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea pentru a combate această procedură, considerând că eliminarea certificatului de atestare ar putea compromite siguranța publică, mai ales având în vedere traficul extrem de aglomerat din subteranul capitalei. În sesizarea sa, acesta evidențiază că “ordonanța și legea ulterioră de aprobare intervin în regimul juridic general al proprietății – domeniu reglementat de Legea cadastrului nr. 7/1996”.
Mai mult, Nicușor Dan subliniază faptul că această reglementare avantajează o singură companie publică, Metrorex, creând o discriminare față de alte entități publice sau private, care trebuie să respecte reguli diferite în procesul de autorizare. “O astfel de lege nu poate introduce o excepție pentru o singură firmă, pentru că ar putea crea discriminări față de alte entități publice sau private care derulează proiecte similare”, a declarat președintele.
### Implicații și perspective
Decizia Curții a readus în prim-plan discuția despre limitele intervenției Guvernului în domenii sensibile legate de proprietate și infrastructură. Pentru moment, rămâne de urmărit dacă Guvernul va modifica legislația pentru a fi în concordanță cu decizia Curții și dacă va regândi mecanismele de autorizare și control în proiecte de infrastructură de interes național.
Este de așteptat ca aceste decizii să atragă o atenție sporită asupra posibilelor consecințe ale unor măsuri legislative rapide, fără consultarea prealabilă a Parlamentului, în domenii extrem de sensibile. În timp ce Ministerul Transporturilor urmează să analizeze implicațiile, rămâne de văzut dacă această decizie va determina o regândire a procedurilor administrative pentru siguranța și legalitatea construcțiilor din infrastructura metroului din București.
