Conform Economica: Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională (CCR) cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, invocând încălcări ale unor norme și principii constituționale. Principala critică vizează lipsa de claritate și legalitatea sancțiunii aplicate partenerilor unor demnitari, definiți vag ca „persoană care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Claritate normativă și sancțiuni arbitrare
În sesizarea sa, șeful statului atrage atenția asupra faptului că legea extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și interese la soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți, sub sancțiunea contravențională. Însă, legea nu oferă criterii obiective – precum durată, conviețuire, interdependență economică sau asumare publică – pentru a determina momentul în care o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic. Această ambiguitate lasă persoana vizată în situația de a se autocalifica drept destinatar al obligației, contravine principiului previzibilității conduitei, impus de Constituție, care cere ca legea să fie clară și accesibilă.
Mai mult, criticile capătă o gravitate sporită atunci când sunt analizate prin prisma naturii sancționatorii a normei. O incriminare contravențională nu poate permite persoanei vizate să stabilească prin autoevaluare dacă intră sau nu sub incidența sancțiunii. Elementul constitutiv al faptei trebuie să fie verificabil în mod obiectiv. Prin lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini conținutul incriminării de la caz la caz, aspect ce depășește exigențele constituționale.
Viață privată și răspundere individualizată
O altă critică importantă vizează dreptul la viață privată al terților, natura personală a răspunderii și posibila discriminare între demnitari. Ingerința produsă de norma criticată asupra vieții private a partenerilor demnitarilor nu ar rezista testului de proporționalitate impus de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Un viciu distinct invocat este extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației. Curtea Constituțională a constatat anterior neconstituționalitatea unei norme similare, nu pentru că obligația de declarare a veniturilor ar fi neconstituțională în sine, ci pentru că angaja răspunderea declarantului pentru date furnizate de un terț, soluție incompatibilă cu caracterul personal al răspunderii juridice. Noua normă, argumentează sesizarea, depășește acest viciu, angajând răspunderea contravențională a terțului însuși, o persoană fără funcție publică sau prerogative de autoritate, doar pe baza legăturii sale afective cu demnitarul.
În plus, legea ar crea o discriminare între demnitari, în funcție de forma juridică a relației personale. Cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal și obiectiv verificabil, actul de căsătorie, în timp ce cel aflat într-o relație de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini neadresate de lege. Această asimetrie ar putea genera un stimulent invers pentru demnitari, determinându-i să evite formalizarea relației tocmai pentru a profita de imprevizibilitatea normei, efect contrar scopului declarat de prevenire a conflictelor de interese.
O sesizare asupra acestui act normativ a fost depusă, săptămâna trecută, de mai mulți senatori.
Sursa: Economica
